| = ascult | Miclăuș Silvestru [19.Jan.24 00:25] |
| rugămintea... și cred, d-le Liviu, că te văd zilnic fără să te fi văzut vreodată. Îmi place textul, scris cu bunătatea omului de rând, iubitor de glie și vegetație. Mă opresc de la a spune multe alte vorbe. O singură... (să-i zic „propunere”) viziune pentru: „în care întâmplător sufletul cârtiței deschide ochi”. ... de renunțat la „deschide ochi”; în plus, adăugat un „i” (a fi) cu cratimă după „care”... „în care-i întâmplător sufletul cârtiței”. Citit cu plăcere. Vă urez succes și mult spor... așa cum v-ați propus! Cu bine! | |
| + o poezie | Ottilia Ardeleanu [19.Jan.24 16:04] |
| contemplativă a sinelui, și nu neapărat o rugăciune, ci o atenționare asupra a ceea ce este acela care se confundă cu natura, cu naturalul, cu ceea ce este lăsat de Dumnezeu. îmbinare de murire și nemurire, trecerea este simbolul combinării vitalului, idealului în viață și momentului despărțirii de tot ceea ce poate duce trupul. pe mine m-a impresionat acest text! | |
| = Vă mulțumesc | Liviu-Ioan Muresan [25.Jan.24 18:36] |
| pentru bunele cuvinte și aprecieri. O să revin la comentariile dumneavoastră pentru un poem definitivat. | |