| = frumos | Stanica Ilie Viorel [16.Jul.23 22:03] |
| și poate că ar fi fost bine ca finalul să fie “va urma” e o temă curajoasă, căutată în final se face mărturisirea (un fel de indiscreție, un fel de șoaptă: te-am văzut!) “tu știi? am să te recunosc mereu cu adevărat important în viață nu-ți face sânge rău când nu pot rosti niciun cuvânt, poemul meu” lecturat cu plăcere | |
| = Ilie, | Papadopol Elena [16.Jul.23 22:35] |
| Să știi că mă bucură mult fiindcă îți place poemul! Mulțumesc mult pentru lectură! | |
| = Spre Personale | Ionut Caragea [16.Jul.23 23:56] |
| Cam personal textul, ca un jurnal. Ar fi fost interesant să se continue așa cum începe. Tata devine un tată, vreau devine ai vrea... Să îl faceți pe cititor să devină personajul principal al acestui poem. | |
| = Mulțumesc, domnule Ionuț Caragea | Papadopol Elena [17.Jul.23 07:45] |
| Da... am înțeles ideea. Finalul ar deveni mai expresiv, esențializat... Mă gândesc. Mulțumesc mult pentru sugestie! | |