| = am experimentat și eu | Maria Elena Chindea [06.May.23 23:22] |
| „veșnicia era acolo, dintotdeauna și, întotdeauna va avea răbdare, să-i caute cineva printre măruntaie.” această stare de martor și activator al unor acțiuni, o dublă ipostaziere într-o realitate a cine știe câtor dimensiuni, acel „ne-am regăsit pe-o margine de lac - pe mal eu, pe luciul apei, celălalt.” - ce stare de grație, ce cunoaștere, ce viziune! Și cel care ne direcționează privirile înăuntrul unui eu pe care nu oricând și nu oricum îl atingem! Profundă arheologia unui timp în prefaceri uriașe, seisme de mare adâncime - care nu se simt la fel la suprafață! | |
| + Identificare, pierdere în eul integral, regăsire prin tovarășii literare | Dragoș Vișan [06.May.23 23:36] |
| Dulce plimbare, cu sinele însuși, prin locurile cu valabilitate neînregistrată în catastife. "Tovarășul de drum" uitat la un moment dat, scăpat devine chiar un cititor care zăbovește asupra acestei incursiuni. Este în strofa cu "veșnicia", care ar avea mereu "răbdare" o parafrazare a incipitului narativ din "Moromeții" de M. Preda. | |
| = Maria | Stanica Ilie Viorel [06.May.23 23:43] |
| observi cu atenție și cu răbdare mulțumesc pentru gestul tău am o stare de nestare, ușor irascibil (uneori, jobul mă trage de creieri), promit să recuperez și să îmi spun părerea despre textele tale- știu că este nevoie de așa ceva, d’aia agonia este un atelier. spor și inspirație! | |
| = și tu, Dragoș?:) | Stanica Ilie Viorel [06.May.23 23:47] |
| căutam să explic Mariei cât de nerecunoscător sunt zilele astea, dar o să recuperez- am fost diagnosticat cu logoree (de Florin- Rudy) așa că… mulțumesc pentru interpretarea oferită și pentru apreciere | |