| = văd aici | Ștefan Petrea [07.Apr.23 02:13] |
| o refulare, paradigme ca nişte incantaţii spre eliberarea de trist, am citit cu inima deşi gândul mi-a puterea de a înţelege... Mi-a plăcut şi vă felicit, maestre! | |
| = erată | Ștefan Petrea [07.Apr.23 02:15] |
| *mi-a dat puterea* | |
| + las semn | Stanica Ilie Viorel [07.Apr.23 09:34] |
| haosul lipsește din acest tablou în care se prezintă urâțenia făpturilor există și ne place să îi întoarcem spatele/ e mai comod așa poate că ceea ce ai descris este păcatul, habar nu am… dar îmi vin în minte gropile comune, arderile pe rug, copii plângând în brațele mamelor sfârtecate… toate-s transpuse în fiecare în întuneric, becul ars nu luminează și nu-i mirare despre întuneric, e despre cât a luminat ca să ardă și mai ales: - ce la ars? e un urât al cuvântului scos la suprafață cu sinceritatea car te caracterizează nu apreciez imaginea propusă (de ce să nu spun, e cutremurătoare și-s prea plin de emoții și fug, nu-s laș, dar fug) nici compoziția nu o apreciez (poate că am ajuns să vrem de la cei talentați forme nemaiîntâlnite, matrixul poeziilor, pretenții omenești) apreciez lipsa de pudoare asumată, corectă, transformată | |
| = erată | Stanica Ilie Viorel [07.Apr.23 09:35] |
| ce l-a ars* | |
| = Ștefan, Ilie | Leonard Ancuta [07.Apr.23 12:02] |
| vă multumesc pentru trecere, aprecieri, mă bucur că iată, incă un text de-al meu trece testul publicului, chiar dacă, așa cum s-a remarcat, are un stil mai aparte. dar asa simt eu cateodata, sa mai daram dintre barierele obișnuitului. numai bine! | |
| + dornici de a ști | Cristina-Monica Moldoveanu [07.Apr.23 12:57] |
| Un text despre dezamăgire, rupere a vrăjii, durere și expresia ei paradoxală. Este destul de trist sau dur, dar mi se pare că te caracterizează. Las și eu semn de lectură și prezență. Un cântec vechi de 51 de ani - acum omenirea e în contact direct și simplu cu sunetul de acum 50-80 ani - despre întrebări, care mie mi-a plăcut odinioară: https://www.youtube.com/watch?v=GEstgTAXyec Ambiguă e doar ideea renunțării la frumusețe pentru că nu hrănește gloria - dar noi nu avem nevoie de glorie, nu-i așa? | |