| = De la Ulisse al lor la un Ulise mai balcanic | Dragoș Vișan [24.Apr.23 17:21] |
| Citind acest poem capodoperă, mi-am spus: băi, cât de proști suntem. Așteptăm să se producă un declin literar mondial într-un an și să le vină mintea occidentalilor că după cărmămida aia de roman "Teodorosul" ros din scoarță-n scoarță va lua și Oscarul printr-o viitoare ecranizare, rupând Mirciulică ăl Cărtă toate târgurile de carte etc. Dar dacă s-ar traduce Leonard Ancuța în principalele limbi străine care ar fi efectul? Dacă nu l-am mai promova și pe banii statului în traduceri inutile pe Cărtărescu și am propune numele unui alt scriitor pentru a lua Nobelul, să mai vadă ăia din afară că mai avem talente și pe măsură lor, ale celor deja nobelizați, ce ar fi? Doar nu s-ar face gaură în steagul unional european! | |
| = Notiță de lectură | George Pașa [24.Apr.23 18:52] |
| Și eu mă credeam, cândva, un Ulise în versurile mele, dar mi-a trecut. Aici, nu prea văd legătura între acest Ulysse care se întoarce din rătăcirea sa după o viață furtunoasă și Ulise al lui Homer sau măcar al lui James Joyce. Drept să fiu, există mici legături, dar prea puține. Dincolo ce această referință culturală, textul nu e deloc rău, chiar dacă se trece de la un referent la altul (sigur, era ziua lui N. Stănescu și trebuia și el să apară pe acolo ca reper, incontestabil, de altfel). | |
| = în dialog | Stanica Ilie Viorel [24.Apr.23 19:40] |
| îmi amintesc că am citit textul și atunci Leo are interpretările lui, uneori detașate, captive în stilul său (în sensul pozitiv, are un stil, nu toți avem) și captivante… fiind ziua cu pricina, am privit totul ca fiind un elogiu, nu doar tangențial. mi-a plăcut propunerea, ca pe o revedere a unor momente din vremurile când ei, alții… azi, alții să-i amintească, discret. PS- discret am lăsat și eu un semn în ziua aia; atât de discret că a fost, aproape, inutil. Util mie. | |