| = Pasiva | Liviu-Ioan Muresan [25.Mar.23 20:53] |
| la cît de pasivă ești, Cristina, aduci bucurie pe aici. Contează. | |
| = Dacă n-ar fi fost ultimul vers, ar fi fost tare bine | Irinel Georgescu [25.Mar.23 23:29] |
| Am fost dezactivat de Facebook. Da, e adevărat. Am fost un cont și eu pe Fb, dar m-am trezit ucis de poliția internetului, trecut din activ la pasiv. Nu o dată. De două ori, deși nu îmi doream! Acest poem devine mai revelator decât experimentul meu timp de-un deceniu, ce s-a încheiat prin căpatarea unui statut de facebook-ist ratat. Textul este o pledoarie la o viață mai liberă, fără Fb. Nu cred că are totuși niciun rol în mesajul de ansamblu al poemului finalul: "sunt un om pasiv, sunt femeie". Am auzit că pentru Terra e taman invers: rolul oricărei femei e cel activ. | |
| = Irinel, | Liviu-Ioan Muresan [25.Mar.23 23:48] |
| ultimul vers e cel mai important. | |
| = Eu inteleg | BogdanGeana [26.Mar.23 00:11] |
| ce ai vrut sa zici cu ultimul vers, ca o prezentare la FA (femei anonime)! Sunt cutare, si sunt femeie! Privita asa, confesiunea ta are forta, contine mandrie, asumare, hotarare, feminism cotidian, demn, deloc induiosator-pragmatic sau calculat. Dar toate astea la rece. La cald, incheind asa, confesiunea de final face un deserviciu poemului, ii dau dreptate lui Irinel. Din punctul de vedere al unui juxtalist, ai fi produs mai multa surpriza daca ziceai: sunt NUME PROPRIU, femeia care (si ceva, un fapt divers). Dar repet, nu trebuie sa gandesti ca mine. Cred ca nici daca incepeai cu "sunt cutare si sunt femeie" si tot nu ti-ai fi amputat poemul. Asa ti-as da rosia in 5... Astept mai departe sa te citesc. | |
| = Domnule GB, | Liviu-Ioan Muresan [26.Mar.23 00:23] |
| am avut ocazia de a o cunoaște personal Pe Cristina Monica Moldoveanu. Nu ar trebui luată la pertu, chiar și de un editor. Femei anonime? Dă-i steluța roșie și roșești. | |
| = Domnule LIM | BogdanGeana [26.Mar.23 00:34] |
| nu ati inteles nimic. Luati un loc! | |
| = Am înțeles foarte bine | Liviu-Ioan Muresan [26.Mar.23 00:36] |
| aveți o canapea și o cafea? Sau ce loc propuneți? | |
| + Am înțeles de la început. Și versul final e bun, femeie Cristină-Monică! | Irinel Georgescu [26.Mar.23 00:43] |
| Și eu știu cât poate duce la înfrumusețarea lumii viața fiecărei femei, din strădaniile sale aparent pasive să iasă izvorul siguranței existențiale. Sprijin și talent, bunătate și fermitate. Aș fi vrut să văd ce spune autoarea, să nu fi disimulat faptul că ea chiar se crede femeie-femeie, dar nu... de trei ori femeie. La pasiv: sunt născută drept femeie și numai femeie, luați-mă așa cum sunt, nu cum aș deveni. Nu mă schimb. | |
| = Nu ati inteles nimic | BogdanGeana [26.Mar.23 00:51] |
| si ce ma supara cel mai tare este ca nu ati inteles ce am vrut ss spun prin "femeie anonima". Ma rog, pana la urma este mult prea evident ca comunicam diferit si de scris scriem mult prea diferit. V-am invitat sa stati jos, ca dupa ce ati primit un 4. Vreau totusi sa va intreb de ce umpleti spatiul Cristinei cu goma pe care v-am oferit-o fara sa o cereti? Sa fie pentru ca o cunoasteti personal, ceea ce va permite sa o tutuiti? | |
| = Nu știu | Liviu-Ioan Muresan [26.Mar.23 00:55] |
| ce e goma. Dumneavoastră o tutuiți, nu eu. Din reflex? Eu îmi permit pentru că știu. | |
| = Cu referire | Dolcu Emilia [26.Mar.23 13:06] |
| Cu referire la poezie: După mine, ultimul vers susţine perfect poemul, care e unul cu impact. Aş avea însă rezerve cu alte 2-3 versuri. De exemplu : A nu vorbi singur în gând nu înseamnă a fi pasiv ; Rădăcinile puternice induc mai curând ideea de vigoare şi (de ce nu?) de înălţare ; Faptul de a detesta războaiele, care nu contrazic ideea de pasivitate, ci pe cea de pace si împăcare, înseamna a te implica. Cu privire la familiaritate : Am avut sentimentul că ea indică pe acest site o formă de camaraderie între cei pentru care poezia, şi scrisul în general, contează. Nu văd nimic nepotrivit în această formă de adresare. Si apoi nu ne cunoaştem toţi în viaţa reală, ca să ţinem cont de vârstă, titluri, trăiri personale. Sigur, derapajele sunt cu totul altceva | |
| = Pasivi, cu alt sens! | Irinel Georgescu [26.Mar.23 13:33] |
| Reverberații și aluzii spre mai multe descoperiri are acest poem. Pare manifest scris de femeie către femei și nu e. E pură confesiune. E oglindă a vieții. Pare că spune ceva despre eul fizic și psihic monologul liric, dar e mai mult o glumire, o întrebare a celorlalți,... celorlalte. "La pasiv" și "la activ" pot fi trecute momentan comportamente și atitudini. E un text care alunecă lesne unei interpretări fixe. Fiecare cititor poate obține de la el multe, de exemplu o lecție bună în prezent: de a se abține, de a se concentra spre ceea ce e esențial, firesc, neproblematic, nedureros. De ce să fim hiperactivi? Mai bine să nu ne rostim, recităm pe de rost pe noi înșine. Să ne odihnim în alții. Să ne căutăm apropiații, afinii noștri, pasivi. Pase bune și pași siguri. | |
| = bobul de nisip | Cristina-Monica Moldoveanu [26.Mar.23 16:23] |
| Bună ziua, domnilor și doamnelor. Acest text, în primul rând, este trecut la personale, nu la poezie. Totuși, din câte mi se pare mie, nu este prea intim sau familiar. Sunt aspecte psihologice care pot apărea în viața oricui pe internet. Este de fapt o pagină de jurnal, doar că nu l-am încadrat la jurnal și mie îmi pare bine că mi-am dezactivat contul facebook, fiind prea ”pasivă” și acolo. Cât despre rădăcini, mi se pare că sugerează pasivitate, fiindcă astfel ne deplasăm mai greu din locul nostru predestinat. A nu vorbi în gând se referă la a nu vorbi cu sine însuși, ca în cărți sau în piesele de teatru (aparte). Bobul de nisip - înseamnă a medita la lucruri la care alții nu se pot gândi, deci ceva pasiv, fără conexiune psihică cu alții, fiindcă bobul de nisip e insignifiant și nu reprezintă ceva binecunoscut, cum ar fi Masa tăcerii de Brâncuși. | |
| = ... | Cristina-Monica Moldoveanu [26.Mar.23 16:26] |
| Am uitat să vă mulțumesc tuturor pentru interesul acordat acestui text. | |
| = Impactul nescontat al versurilor | Irinel Georgescu [26.Mar.23 17:05] |
| Și noi vă mulțumim. De aceea asistă "personalele" noastre trăiri la evoluția poetică! Cu cât au mai multă neimplicare, cu cât sunt mai netrucate, autentice, vii, cu atât sunt mai îndrăgite de public, mai de impact. Mai ales o simbolistică a rădăcinilor, bobului de nisip și a răbdării a suportabilității mai mari feminine merită, chiar toată atenția, investigația de ordin psihologic. Spunând despre ea însăși, persoana poetică spune despre condiția feminității azi, chiar la general. Cuvintele capătă treptat ecou și se multiplică în sufletele cititorilor. | |
| = Dragă Christina, | Maria Mitea [26.Mar.23 17:55] |
| e poezie pură aici, ești maestră în ale scrisului, într-un mod f subtil ai vurut să ne faci să credem că este pasivitate, și ai reușit ... ” sunt un om pasiv,...” mie de fapt fiecare vers care urmează după ” sunt un om pasive” îmi spune despre cât de ”self- aware” și ” self- reflective ” este scriitorul și cum se dezidentifică pas cu pas, se detașează de cele atribuite, de cele absorbite din mediul înconjurător, de cele duse în cârca vieții pentru a ajunge la esență ”sunt femeie” prin această primă frază ” sunt un om pasiv” am citit printre cuvinte că de fapt ” sunt un om care îmi dau seama că Fb nu-mi folosește la nimic, realizezi că pot alege între ce e de folos mie și ce nu-mi e de folos dar este disponibil pe piața vieții, atunci Eu Aleg ”dezactivarea” , eu am cârma în mâini de fapt, în acea stare de pasivitate este o stare de reflecție de sine, o alchimie care de fapt te aduce mai aproape de tine, Da, profund și puternic, pentru că anume prin acest fel de pasivitate ne recăpătăm puterea de sine, ne dă-mi voie să fim ce suntem fără să ne identificăm cu ce ni se atribuie din mediul înconjurător, sau cu ce se asimilează involuntar, ... pentru că adevărule este noi oamneii suntem ca niște bureți, absorbim totul involuntar ( de aia trebuie să avem mare grijă, mai ales ca părinți (fiind) să ne dă-mi seama ce vorbim/simțim/gândim în fața unui copil, pentru că copilul absoabe fiecare cuvințel și nu o să-l uite niciodată, ... ) Da, profund! | |
| = părere de rău | Dolcu Emilia [26.Mar.23 21:02] |
| Îmi pare rău că nu am observat menţiunea “personale”, care mi-ar fi permis să privesc textul în altă lumină. | |