| + finalul | Ottilia Ardeleanu [05.Mar.23 16:23] |
| m-a amuzat rău :)))) dar, trebuie să spun că despre ce și cum cu păduchii ăștia nu mă gândeam. îmi pare un discurs bun în sensul că visele, ba chiar visurile, sunt ca păduchii. scapi greu. apreciez. | |
| = :) | Maria Mitea [05.Mar.23 16:49] |
| Ottilia, mă amuz și eu cu tine, :) da scapi greu, nu dejeaba în simbolica visului păduchele înseamnă bogăție, a te îmbogăți prin a dori, a visa ... Apropo, să știi că am avut păduchi în C, au adus copii de la școală și am rămas mască, pentru că eu chair am trăit cu iluzia că aici nu sunt păduchi. Când eram copil acasă, școală nu am avut păduchi, da am avut când am plecat la facultate la Chișinău, iam adus din Bulgaria, și în Canada, ... (e acuma, desigur cei care vor, mă pueți face păduchioasă, ... ) Îți mulțumesc de stea! ( cum dau de ei le-o transmit :) | |
| = Maia, | Ștefan Petrea [06.Mar.23 10:25] |
| să nu mă mai ridici în slăvi, tu scrii mult mai bine ca mine... | |
| = ce hurtă metaforică pe-aci....... | Maria Elena Chindea [06.Mar.23 13:52] |
| Hâtră „păducheală” iscași tălică pe-acilica, Maria! Mă hlizii cu gura ecuator! :))) Mă și vedeam ca rață blehuiată fugărind zărghită idei și vârcolaci stelari prin încâlceala părului zglobie! Savurai și substanța metaforică a zicerilor poetice care-ți aduseră pe bună dreptate înstelarea. Să cunoaște că dă colțu ierbii în scăfârlia naturii după chermezele poetice! :) Zilele astea scăp și io una din colțu buzei..... | |
| = Scumpii mei, Maria, Ștefan ! | Maria Mitea [12.Mar.23 14:44] |
| Vă Mulțumesc de trecere și semn! Mă bucur că v-am atras atenția cu păducheala asta și am adus ”hlizeala” pi chipul vostru și v-o lăsat cu scăpări în ” colțu buzei ” :) Cu mult drag! Maria, | |