| = Boom, roșia în 5 | BogdanGeana [16.Feb.23 15:01] |
| Excelentă. ”ne luptăm cu ei de mii de ani și umbra lor se rotește calmă” - ăsta e un loc comun, un rezumat pe care îl intuiam cu toții, cred, dar nu are atâta greutate cât să îți scufunde poemul. Felicitări, go on! P.S. Nu ți-am trimis textul în atelier pentru ”lumina cudă”, am preferat să îl las să se bucure și alții de el. Te rog corectează! | |
| = lumina | Cristina-Monica Moldoveanu [16.Feb.23 16:43] |
| Da, mulțumesc. Azi e ziua mea, așa că mă simt sărbătorită - nu-mi spuneți la mulți ani, iertați mărturisirea. Eu vă ofer ce pot, de-ale casei. Scot ”calmă”, nu prea îmi plac multe adverbe în poezii. | |
| = LA MULTI ANI! | BogdanGeana [16.Feb.23 16:57] |
| Cum sa nu iti spunem La multi ani? Daca stiam de dimineata ne strangeam cativa ametiti sa iti uram alea-alea! | |
| = La multi ani! | Florin Rădulescu-Rudy [16.Feb.23 17:06] |
| Petrecere corecta! Rudy | |
| = Splendid poem | Irinel Georgescu [16.Feb.23 18:47] |
| Copacii au fost și sunt mereu niște ființe. Prietenia omului cu pomii și copacii are origini ancestrale. Acest text este despre așa ceva. Fericită să fii! | |
| + La mulți ani! | Zavalic Antonia-Luiza [16.Feb.23 18:38] |
| Cristina, Ce frumusețe ne-ai lăsat aici, o adevărată sărbătoare în cuvinte. Dintotdeauna am iubit copacii, pădurile, tot ce-i verde și viu. Apoi m-am căsătorit și am primit (nu întâmplator cred) un nume ce derivă din cuvântul stejar (Dub). Te citesc mereu cu cel mai mare drag. La mulți ani plini de frumusețe și dragoste! | |
| = ... | Cristina-Monica Moldoveanu [16.Feb.23 18:42] |
| Mulțumesc și eu încă o dată, vă doresc și eu cele bune! Antonia, pentru tine drum frumos în lumea cuvintelor, mulțumesc pentru lectură, și eu te citesc. | |
| + mucilagiu de soare! | Ottilia Ardeleanu [16.Feb.23 18:55] |
| Cristina, poezia ta trăiește! Mă bucur pentru tine și îți doresc poezie la maxim! La mulți ani cu bucuria cuvântului și multă fericire prin poezie! | |
| = Ottilia, | Cristina-Monica Moldoveanu [16.Feb.23 19:10] |
| Bună seara, Ottilia. Mulțumesc din nou pentru vizită, tocmai mă gândeam că sunt aproape 13 ani de când ne cunoaștem pe agonia. Tu - ești și mai demult aici! Gânduri de bine și din partea mea. | |
| = Notiță de lectură | George Pașa [16.Feb.23 19:10] |
| Sunt mai taciturn pe acest site, poate că nu prea am prea multe de spus, însă aici nu am putut să mă opresc. Un text care are un incipit așa de bun și un final pe măsură nu poate fi decât bun, chiar dacă în cuprins mai poate să piardă din intensitate. Sunt viziuni poetice personale și, chiar dacă nu aș fi de acord cu o parte din conținut, contează mult cum se spune ceea ce se spune. Iar autoarea spune destul de frumos. | |
| = ... | Cristina-Monica Moldoveanu [16.Feb.23 19:15] |
| Mulțumesc, domnule Pașa. Vă recunosc că sunteți mai taciturn și din modul în care scrieți. Mulțumesc pentru vizită și apreciere. | |
| = Corectare | George Pașa [16.Feb.23 19:23] |
| M-am grăbit și am scris de două ori „prea” (a se omite primul dintre adverbe;, de asemenea, „l-am mâncat” pe „nu” înainte de „mă opresc”! Uf! | |
| + Da | Claudiu Tosa [17.Feb.23 03:14] |
| Un text frumos, cu o curgere firească și imagini reușite care se leagă între ele. Îmi place foarte mult echilibrul scrierii tale, maturitatea dar cumva și ușoara naivitate sau deschidere pe care o ai în a jongla cu sensuri și imagini. Unul din lucrurile care îmi place foarte mult este că ai reușit să nu fii previzibilă, deși am intuit că vei continua să vorbești despre copaci până la sfârșit ai reușit să o faci într-o manieră care te ține lipit de text, prin care aspiri și îți imaginezi lucrurile pe care le citești. Sugestia lui Bogdan mi se pare excelentă, sună mult mai bine, într-adevăr. Steaua o dau pentru text exclusiv, dar îți spun și la mulți ani și toate cele bune! | |
| = obiect | Cristina-Monica Moldoveanu [17.Feb.23 10:04] |
| Mulțumesc, Claudiu, cred că demult am scris despre copaci, cred că e obiectul meu preferat de studiu liric și mulțumesc și pentru urare. | |