| = Dacia, această Tesla mioritică | BogdanGeana [20.Jan.23 13:59] |
| Eu unul mă sensibilesc întotdeauna când citesc ceva în care apare Dacia, această Tesla Românească. :) Lăsând gluma la o parte, a fost o încântare. Felicitări și mersi. Și o stea! BG | |
| = Bogdan | Gabriel Nicolae Mihăilă [20.Jan.23 14:22] |
| Mi-ai făcut o bucurie foarte mare cu recomandările pentru cele doua texte pe care le-am propus spre citire, "Ana are mere II" și "Ana are mere III". Ele vin să completeze "Ana are mere", un text pe care l-am scris acum câțiva ani și pe care, de asemenea, la acea vreme, editorii l-au propus spre recomandare. Împreună vor forma prima parte a volumului la care lucrez, dedicat fetiței mele Artemis-Maria. Succes în continuare și multă sănătate! | |
| + un copil | Ottilia Ardeleanu [20.Jan.23 18:43] |
| te întoarce iute în propria copilărie. cine nu-și amintește sintagma: Ana are mere?! copilăria este îngerul de mai târziu care veghează să păstrăm cât putem mai mult din curățenia sufletului. frumoase poeziile tale din această serie, am ales să las aici un semn pentru inocență! | |
| + Semn de lectură... | Iulia Elize [20.Jan.23 20:51] |
| Interesant ciclu, frumos, mi se pare efectul ”Ana are mere”, capătă un alt sens, ca un fel de efect neașteptat dar e efect cert. Frumos!!! Dâră de sugestie neașteptată și integrată, bine, contextual! Felicitări!!! Eu aș încerca să mai scriu așa, merită mult!!! Este cursiv, este bine integrat... | |
| = Ottilia Ardeleanu, Iulia Elize | Gabriel Nicolae Mihăilă [21.Jan.23 15:40] |
| Copilăria este o sursă inepuizabilă de energie pozitivă și inspirație. Într-un fel, este o parte din noi care nu ne părăsește nici dacă vrem sa o alungăm. Vă mulțumesc pentru popasul înstelat. Vă doresc multă sănătate! | |
| + părere | Claudiu Tosa [05.Mar.23 00:58] |
| Textul e un fast-forward prin tărâmurile copilăriei. Plin de inserții simboliste pe care unii din noi le cunosc iar pe care alții nu le pot ordona nicăieri din simplul fapt că au ratat vremurile alea. Puteai să mai adaugi Flori fete sau băieți, ceva despre „Pe capetele noastre trece un tramvai/în ce direcție trece acest tramvai”, Datea pe animale și multe altele. Dar nu neapărat simbolurile din text sunt de efect cât relatarea în sine și modul firesc în care reușești să le legi unele de altele. Dacă aș schimba ceva lucrul ăla ar fi finalul, nu e nevoie de el deloc. | |
| = Claudiu Tosa | Gabriel Nicolae Mihăilă [05.Mar.23 18:53] |
| Mulțumesc pentru semn. Da. Ai dreptate. Cred că ar fi greu de înțeles pentru cei care au ratat vremurile acelea. Finalul face o trecere spre partea a doua pe care o va avea volumul de poezie la care lucrez. În prima parte sunt 3 texte: Ana are mere, Ana are mere II și Ana are mere III. Fiecare din ele concluzionează cumva, iar aici e în plus acea parte de care spui, menită să facă trecerea spre partea a doua. | |