| = Poezia este mereu o alternativă... | Iulia Elize [16.Dec.22 06:52] |
| Frumos poem... Poate, cu toții ne înșelăm, la un moment dat, în viață. Poate, nimic nu are sens, nici măcar iubirea, dacă cumva o să rămâi singur și fără iubire, să te gândești că poate totul are un sens mai mare... Sau mai mic... Poate, să o înlocuiești cu poezie, eu așa am făcut mult timp, negăsindu-mi nici cel mai mic sens. Dar îți doresc să nu fii ca mine, ci mereu îndrăgostit! Poezia e drăguță, frumoasă, vezi ce faci... Să fii happy. Mi-am permis să las acest mesaj pentru că rareori dau sfaturi, dar există așa un ton pe majoritatea poeziilor tale, încât am simțit să îți scriu, poate la un moment dat poezia te va ajuta, pentru că viața nu este deloc ușoară și bănuiesc că ești mai tânăr. Rog să nu mi se șteargă mesajul, pe off-topic. Pentru că rareori îmi permit să dau un sfat semi-poetic, însă inspirat din poezia unui autor. Să nu uiți lev-mihail, mai mereu sunt alternative, chiar și scrisul. Sper să nu pățești niciodată nimic trădător. Tai! :) | |
| = ! | lev mihail [17.Dec.22 12:00] |
| Iulia, mă bucur că ți-a plăcut. Acum, să știi că nu sunt chiar așa de tânăr cum crezi și nici nu e atât de grav pe cât pare. E adevărat că nu am mai scris de mult timp și cred că trebuie să exersez puțin, ca la snooker. Nu că înainte scriam doar capodopere. Cât despre ton, ăla e. E ce e. Fii happy și tu și ne mai citim pe aici. | |
| + ... | Silvia Goteanschii [03.Jan.23 11:05] |
| dumnezeu era o melodie cool din anii 80 noi ne cățăram trăgându-ne unul pe altul tu erai țărmul și eu valul care se spărgea iarăși și iarăși și iarăși erai vântul care mă ținea pe acoperișuri ca să nu mă zdrobesc de asfalt lumina din inima găurii negre cu cât te-am dorit mai mult cu atât mai mult te-am pierdut aș vrea ca durerea asta să cânte cum lucește uneori apusul pe frunze mai arată-mi o dată pentru ultima oară cum să expir totul totul până nu mai exist * totul a fost greșit între noi dar cât a fost a fost tot pentru mine parcă m-am drogat cu iubire parcă am băut lună efervescentă parcă am căzut în gol cu fluturii eu nu am știut că pot să iubesc așa eu nu am știut că pot să fiu atât de mult fiind atât de puțin Am citit în cheia mea și nu impun nimănui nimic și e bine. Pe de altă parte, am o problemă cu semnele de punctuație. Ori le respectăm în totalitate, ori lăsăm cititorul să-și pună punctul unde vrea și unde simte. Contează însă că poemul acesta e iubire, orișicum. Ofer o mică stea pentru o dragoste mare într-o poezie aparent reprodusă după altele mii, în care totuși ai știut să fii tu însuți. Și da, și pentru toți consumatorii de lună efervescentă. :) | |
| = Silvia | lev mihail [24.Jan.23 17:59] |
| mă bucur că ți-a plăcut și citește-o în ce cheie vrei tu. | |