| + ! | emilian valeriu pal [13.Jul.22 18:02] |
| Din punctul meu de vedere, o fluiditate superbă a unor imagini aș zice previzibile ca stare, dar imposibile ca rutină. Tot în opinia mea o muzicalitate și un ritm superbe, care îmi aduce aminte, pe alocuri, de Radu Ștefănescu ( | |
| = Completare | emilian valeriu pal [13.Jul.22 18:09] |
| Nu înțeleg de ce nu mi-a intrat comentariul întreg. Spuneam că îmi aduce aminte de Radu și de Vasile Munteanu. Tot textul e bine închegat, sigur ca o sudură în puncte, dar 3 mi se pare armăsarul alfa. Oricum, e pe gustul meu o astfel de scriitură care poate părea cam excesiv de plastică, dar care mie îmi aduce aminte de migala manuscriselor bizantine rare | |
| + luxurianță tanatică | Cristina-Monica Moldoveanu [13.Jul.22 21:22] |
| Imagini frumoase într-adevăr. Câteodată mă întreb la ce bun atâta frumusețe în lumea poeziei, când majoritatea creațiilor literare scriu cu negru din greu, majoritatea sunt tributare sentimentelor josnice sau brutale, pierderilor materiale sau spirituale inerente vieților blestemate. Un text curgător, trecere prin multe ipostaze - toate depndente de un fel de beție cu must greu și tulbure și întunecat. Recunosc, eu m-am supărat pe literatură și am încercat să mă desprind cu aripi de zână mică spre zone care să fie ca mine, adesea, fundamental optimistă. Sper să vă mai citesc, chiar dacă suntem la poli opuși acum. Îmi amintiți de Goya și de Goethe și nopțile valpurgice și luxurianța junglelor pe cale să devină mai puțin jungle, flămânde încă. | |
| = Emilian Pal, Cristina-Monica Moldoveanu | Gabriel Tudorie [18.Jul.22 06:24] |
| Vă mulțumesc pentru răbdarea cu care ați citit acest text și pentru cuvintele prea bune ce le-ați avut despre dânsul. N-a venit de nicăieri, dar mă bucur că nu s-a dus către niciunde. Oricum, Emilian, mă bucur și că te-ai gândit (și) la Radu Ștefănescu. Când am scris - am prvit ce s-a fost de privit / am băut am fost singur - fără să vreau am transcris afirmația ”te paște manierismul, domnul meu”. Mi-a zis-o mai demult și chiar dacă n-am mai apucat să vorbim despre toate acestea, cu riscul de a suna ușor patetic, tot e bine să ne amintim că mai e / era ceva de vorbit. Altfel, numai bine. | |
| = Nimic nu se-ascunde. | tea nicolescu [09.Aug.22 23:50] |
| Ai "baut" dar n-ai "fost singur" poate pentru ca vederea a acoperit toate eventualele chemari adiacente si ceea ce ai vazut te-a controlat in asemenea masura ca va-ti contopit... M-a dominat scrierea ta da la inceput pana la sfarsit asa cuym rareori se intmpla cu poezia in ziua de azi; observatie atenta devenita poezie intensa...rar! Respecte si admiratie sincera: "o liniște-a porților legate cu sârmă a ruginii a tușului roșu uscat în capa" si nu numai> | |
| = Tea Nicolescu | Gabriel Tudorie [14.Aug.22 07:42] |
| Mulțumesc pentru trecere și semn. Mă bucur că textul v-a ajuns. | |