| = Dragă Cristina, | Maria Mitea [29.Jun.21 05:52] |
| într-adevăr poemul de față este ca o fascinație. Mi-a plăcut mult de tot construcția și puritatea exprimării. Felicitări! Cu mult drag! Maria, | |
| = Maria, | Cristina-Monica Moldoveanu [29.Jun.21 16:15] |
| Maria, eu am o relație deosebită cu păianjenii - mi-e tare frică de ei, mă opresc ca hipnotizată și ei se opresc și ei și ne speriem unul pe celălalt. Numai bine, mulțumesc pentru comentariu. | |
| = :) Cristina, ca și tine și eu am | Maria Mitea [30.Jun.21 17:20] |
| una deosebită, însă la mine e pe invers. În copilărie eram hipnotizată de-un cocoș din ogradă, iar păianjenii mă linișteau. Nu îmi explicam atunci răspunsul meu. La majoritatea copiilor le era frică de păianjeni. Însă, mai târziu (locuind în C) am cunoscut cultura nativă (Ojibwa). La ei se face un ”Dreamcatcher” (ei cred în magie apotropaică folosită pentru a proteja copiii și oamenii din rezervație). Este un cerc făcut din crengi de salcie cu fire trase pe centru care reprezintă pânza de păianjen folosită pentru a prinde orice rău care poate dăuna copiilor în timp ce dorm. În Ojibwa se numește ”asabkeshiinh”. Pentru ei este forma neînsuflețită a păianjenului. Aceasta provine de la ”asibkaashi” - femeia păianjen care este protectoarea originală a copiilor și a oamenilor tribului. La fel în cultura lor pânza de păianjen reprezintă fragilitate,însă pe cât de fragilă tot pe atât de puternică. Chiar mai mult, posedând puteri supranaturale de a menaga/dizolva răul. Probabil, există în fiecare din noi deja o legătură cu puterea pânzei și creatorul ei, ... :) Mult spor! Ne citim! Cu drag! Maria, | |