| = Ottilia | Maria Mitea [05.Jun.21 17:43] |
| ”Femeie”-a asta este atât de adevărată, încât există riscul să placă chiar și femeilor, nu doar Bărbatului. :) Bine de tot pus în cuvinte această înțelepciune din bătrâni. Cu mult drag! Maria, | |
| = Ottilia, | Cristina-Monica Moldoveanu [05.Jun.21 22:47] |
| În poezia ta e rostul femeii, poezia lucrurilor mărunte și cusăturilor cotidiene ale vieții, frumusețea zilelor și îndeletnicirilor simple, blândețea ritualurilor și obișnuințelor care fac viața mai frumoasă. Lirism de natură feminină, contemplare a vieții obișnuite care aduce ceva mai multă lumină. Seară frumoasă îți doresc. | |
| = mi-a plăcut, | Ștefan Petrea [06.Jun.21 08:33] |
| e un poem de mare intensitate a feminității, de fapt la tine am observat încă de la începuturi afinitatea pentru afirmarea suavului de a fi femeie... Te felicit cu bărbăție... :) | |
| + Fără mascâ și alte țesături... | Teodor Dume [06.Jun.21 10:10] |
| Da, bărbatul face lucrurile să meargâ... Iată o scanare la două capete care converg întru împlinirea! Un poem intens și bine rostuit! Luminez nu numai calea bărbatului... Felicitări, Ottilia! E o încântare a sufletului fiecare trecere prin pagina ta! Cu sinceritate, | |
| = Mă bucur să | Ottilia Ardeleanu [07.Jun.21 16:56] |
| vă găsesc aici, dragi poeți! Maria, femeia lipsită de tandrețe nu e femeie! Nu ține de timp și spațiu, nici măcar de orânduiri! Mulțumesc din suflet! Cristina, da, rostul femeii există și trebuie să se adapteze la vremuri. Mulțumesc din suflet! Ștefan, (despre) a fi femeie este un lucru extrem de sensibil. Mulțumesc din suflet! Teodor, calea bărbatului trebuie să stea în lumină și rostul femeii este îndreptățit. Mulțumesc din suflet! Și pentru remarcare. | |