| + biciul a plesnit bine. | Ioan-Mircea Popovici [25.May.21 11:15] |
| Frate Ştefan, poveştile de azi le-ai semănat foarte bine. Doar spre sfârşit ai uitat să-i pomeneşti pe cei care mor de râs. În rest, unde era de biciuit, biciul a plesnit bine. “poveștile de azi au de spus zborul omeniei din oameni rămânând în urmă doar fiara, sălbăticiunea vorbei la pereți când aproapele ți-e atât de departe încât poți măsura aproape distanță stelară” | |
| = Ștefan, | Maria Mitea [25.May.21 14:25] |
| apăsat scrisul de azi, intens mi-a plăcut, reflectă multe adevăruri, ... Îmi aduce aminte de Maria Antoinette care zicea: ”Nu este nimic nou în afară de ceea ce a fost uitat.” :) Spor la treabă, și o săptămână frumoasă! Cu mult drag! Maria, | |
| = re | Ștefan Petrea [25.May.21 14:56] |
| Domnule Popovici, onorat de aprecieri și stea... Mulțumesc! Maria, deasemenea mulțumiri! | |
| = Coincidență? | George Pașa [25.May.21 15:34] |
| Ștefane, deși textul acesta e total diferit de ceea ce scriu eu, totuși nu știu cum se întâmplă „coincidența” versului tău de aici: „când aproapele ți-e atât de departe” cu acesta din poezia „Discreție” (poezia care-mi aparține): „Treci mai departe,/ și aproapele e și el tot mai departe”. Normal, nu te acuz de plagiat, fiindcă, în rest, tu spui altceva. Nu e ceva ieșit din comun ceea ce spun, dar poate ai putea reformula, să nu fie aceeași idee acolo. Pentru lămurire, trimit linkul spre aacel text: https://www.poezie.ro/index.php/poetry/14149990/Discre%C8%9Bie | |
| = George, | Ștefan Petrea [26.May.21 08:15] |
| plagiatul în poezie e o nerozie atât de mare încât nici chiar pe mine nu mă cred capabil de ea... Totuși eu am scos "pricina"... | |