| = Dragă Iulia, | Maria Mitea [20.Apr.21 18:10] |
| ai aici o comoară rară născută din profunda dorință de a ocroti valorile sfinte, născută din convingeri temeinice, născută din făntăna unui suflet rafinat până la Dumnezeu și oamenii săi,:) Da, admir mult ce faci, cum abordezi, și exprimi. Inspirație și spor la muncă în continuare! Cu mult drag, Maria, | |
| = Mulțumiri!!!!!!! | Iulia Elize [20.Apr.21 19:21] |
| Mulțumesc mult, Maria, m-a bucurat însemnul tău!!! Cu privire la material, există un grupaj la care am lucrat, de fapt, de mai mult timp, acesta, textul de mai sus, dar și altele, dându-mi de fapt ideea de a le uni într-un material independent. Un secret: plănuiesc ca într-o zi să mă apuc și de teatru (Mi-am tot promis, dar nu am apucat.) trezindu-mă pur și simplu cu niște idei mai vechi, împiedicându-mă însă înspre teatru. Timpul poate îmi este slujitor infidel, nepermițându-mi, cel puțin mie, să depun toate eforturile. Cu mult drag, Lu, și cu mulțumiri sincere și cât se poate de ample. | |
| = Dragă Iulia, :) | Maria Mitea [23.Apr.21 03:13] |
| să știi că te văd în livada de vișine a lui Cehov, :) ca o albinuță culegând nectarul în ”cupele teatrului”, ai cuvânt deschis spre inimă de om, și ape curgătoare calitate destinată pentru a aduce adevăruri în lumina zilei, ... M-ai făcut să îmi aduc aminte de ”Teatrul la microfon” din copilărie. Cum toată lumea trebăluia prin ogradă iar sus dintr-un colț de perete, un aparat mic de radio ne deschidea un nou univers prin vocile lui Mihail Volontir, Viktor Chiutak Valentina Ghițac, piesele lui Dumitru Matcovschi... De trupele de teatrul care veneau în fiecare vară prin satele din Moldova, iar lumea se grăbea să gate mai repede munca la câmp, prin gospodărie, ... să gate repejor că venea spectacolul. Era mare eveniment. Tot satul se aduna pe iarbă, grămăjoara, copii mai înfață, adulții stând în picioare mai în spate. Stăteam toți cu gurile căscate,iar când era de răs, rădeau toți în cor cu gura până la urechi. :) ... Iulia, bucură-te de gândul intenției, și Dumnezeu să binecuvănteze scretul, :) iar timpul, drăguțul de el, cum le știe mai bine pe toate, la vremea lor, cu siguranță va sosi, Cu mult drag și spor la muncă! | |
| = vișinii... | Iulia Elize [23.Apr.21 11:02] |
| Da, probabil ai dreptate. Afinitatea e dinspre teatrul absurd sau de esență filosofică, mai mult, pe la mine, însă, decât Cehov. Gen Eugen Ionescu sau Marin Sorescu, pe care îi iubesc, de fapt, foarte mult, citindu-i prin vremurile foarte tinere. Poate de asta, înțelegi și de ce mi-a plăcut Eliade, în viața asta, mai mult decât Goga. Aducându-mi aminte, de fapt, că trebuie să mai recitesc teatru pe gustul meu, mă obsedează de fapt o carte apărută la Cluj, pe care trebuie să o caut. Mai degrabă un teatru mai sobru, mai cult, decât alt gen, umoristic, poate, sau cu inserții mai puțin (foarte) culte. Cehov nu l-am putut iubi, spre rușinea mea, foarte mult, fără să tresar foarte mult, preferând latura mai sobră ori profund filosofică, sau chiar tragedia. De la Shakespeare, aș lua felul de a scrie, cred :):) adică oricum, bănuiesc că și Eminescu a citit mult, din Shakespeare, până să ajungă la acel nivel intelectual din poeziile sale. În rest, nu prea te pricep ce zici cu Viktor Chiutak, nu știu, în genere auzisem pe la tv, ceva asemănător, și nici cu obiceiul practicat al teatrului pe la țară. Oricum, m-am bucurat foarte mult că ai trecut. Poate... într-o zi... s-or face spectacole și sub vișini, asta ca să încununăm un titlu de mare onoare literară, pe care foarte mulți îl adoră. Avem oricum noroc cu piesele de pe net, de teatru, cu site-urile care găzduiesc (și) teatru radiofonic. (Se poate urmări, așadar de pe oriunde). Și... chiar se făceau piese de teatru, în spectacol, la țară? :):):) Zici? :)) Numai bine, și te mai aștept... Cred că chestia cu preferințele în teatru (și în genere, literare) e ca și cum ai asculta Chopin... și nu Mozart. Nu știu dacă pricepi ce zic... | |