| = Traian | Stoica Dan [06.Oct.20 18:03] |
| Daca ar exista asa ca in Captain Planet niste inele cu anumite puteri care o data invocate se combina si il dau pe Captain Planet, ar fi nu 5 (ca in desenele alea) ci trei, in urmatoarea formula: Un inel cu Dexter, unul cu Mandark si inca unul cu Dee Dee, care o data invocate ar combina cele trei personalitati si l-ar da pe invincibilul aparator al simbolismului inteligent si mistic pe nume... Captain Rotarescu. Stilul tau este reuniunea perfecta a acestor trei personaje. Exista poezii scrise pe care le poti citi in orie circumstanta, in microbuz, tren, pe banca in timp ce in jur se vorbeste, se circula, sau se petrece ceva. Dar ce scrii tu presupune un citit ritualic. Nu se poate lectura asa in orice circumstanta. Ar fi o jignire, o nepotrivire totala. In numele unei lecturi linistite si concentrate cred ca s-ar putea lasa cu victime, demolari si chiar demiteri la nivel inalt. | |
| = Dan Stoica | Traian Rotărescu [26.Feb.24 16:15] |
| Incredibil, nu inteleg cum de am omis un comentariu atat de elogios si cu diagnostic corect. Ideea este ca am iesit din letargie si tocmai selectam material pt un al doilea volum, ocazie cu care mai si raspund, peste ani, parerilor ignorate pe moment sau, pur si simplu, de care nu eram constient. Ca sa nu ma umflu in pene, insa (intrucat se vede ca m-ai citit pe indelete), in „reteta” mea, exista, intr-adevar, o comasare de elemente, cotidiene, livresti, conversationale etc si impresiile induse de ele. Asadar plec de la un cadru comun catre ceva pur subiectiv, in speranta ca macar schitele care sprijina textele vor putea fi intelese. Chiar nu ma asteptam, ma simt jenat, dar asta e, capitolul e incheiat. | |