| + Pe coordonatele Adevăruluii ("linii drepte, drum strâmb") | Ioan-Mircea Popovici [08.Mar.18 17:49] |
| Prietene, nu doar stea mertă poemul acesta al tău, ci și un album de fotografii la care lucrez cu ajutorul Îngerului, al lui Alexis și-al lui Matei. Pe lângă acest album, îi sugeram lui Dan Tudor Vuza să nu deznădăjduim și să nu dăm bir cu fugiții... Dane, prietenului Pașadia (Poetul George Pașa) îi aparține gândul acesta: "Probabil o fi vreo erezie aici, dar uită-te și tu! Eventual, ceartă-mă dacă am greșit". Te rugam să te uiți și tu peste ce spune el, ca să vedem împreună și să legăm lucrurile de "Cazul George Pavel Vuza". George Pașa spune: "Cu realitatea n-ai cum să te lupți. O accepți sau nu, dar asta-i o altă poveste. Treci prin ea, anonim, ca o bancnotă înaintea expirării. Nu-ți mai propui vreun festin, spre-a-ți cheltui și ultima rămășiță de viață. Dacă lupți, realitatea îți spune că lupta nu-i a ta. Dacă te retragi, nici retragerea aceea nu-i a ta. Ai învățat din mers că nimic nu-ți aparține, nici măcar puterea de-a străbate, la pas, realitatea aceasta în care ești și nu ești. " Pe cazul George Pavel Vuza, tu mă întrebi: "Să laud raportul Tismăneanu fiindcă amintește pe colegii de servici ai lui Vuza iar pe Vuza îl dă uitării? Să mă bucur că nici un istoric nu a cerut să vadă dosarul cnsas al lui Vuza? Ce ți s-a părut nepotrivit? Cumva că aș fi exagerat meritele lui Vuza? Dar ce ai fi vrut să fac, să deformez adevărul doar ca să menajez ne-imaginația mai marilor de azi, care în contextul corupției generalizate nu sunt capabili să-și imagineze ca a putut exista cineva pe care corupția nu l-a atins?" Istoricului Marian Cojoc ziceam să-i trimiți formatul .pdf al cărții, "Însemnările unui procuror" (http://atelier.liternet.ro/articol/7048/Dinu-C-Giurescu-George-Pavel-Vuza/Cum-se-aplica-legea-in-Republica-Populara-Romana.html). "Cea mai reușită metaforă este realitatea aceasta pe care o străbați la pas. Astfel, vă vindecați reciproc - tu de ea, și ea de tine - lăsându-vă câte o rană, așa, spre deliciul metaforeilor versați" | |
| = La pas, se vede ma bine | George Pașa [10.Mar.18 21:20] |
| Parafrazându-l pe Cioran, care spunea că „atunci când viața își pierde curgerea ei firească, își caută alta”, aș zice așa: Când realitatea aceasta nu te acceptă, îți cauți alta, cea care este ascunsă, asemenea soarelui sub obroc, sub învelișul alteia. Și tot așa să dăm învelișurile la o parte, până găsim miezul realului. Am stat și am cugetat la legătura pe care o faci între ce zic eu aici și atitudinea procurorului George Pavel Vuza. Poate dragostea pentru spiritul dreptății, deși în literatura - ca și în viață, de altfel - dreptatea umblă cu capul spart. Din tot ce am scris aici, doar de cuvântul „metaforei” îmi pare rău că l-am inventat (mai corect, a venit singur spre mine!). Ușoara ironie nu pică prea bine într-un text conceptual. Dar poate e doar colțul sfărâmat al cubului. Cum imaginile artistice cam lipsesc, n-ar strica imaginile despre care vorbești. Glumesc, desigur. Sunt onorat de prezența gândurilor tale. | |