| = Acțiune, suspans, personaje | nicolae tomescu [16.Nov.16 00:10] |
| Autorul, și de data aceasta, se dovedește un bun povestitor al unor situații pline de suspans. Mijloacele de înfăptuirea planului evadării din cetatea asediată, pentru a salva vieți, este dus la îndeplinire pas cu pas. Cu mijloace simple povestitorul creionează, în această acțiune pe soldatul credincios, bătrânul Meneus, pe eroul principal, Adoris, în dubla lui ipostază de oștean și de îndrăgostit, bunătatea frumoasei Kromia datorită căreia sunt salvați cei doi copii, înțelepciunea regelui Agatos. Și de data aceasta autorul parcă ne-a transformat în spectatorii unui film de acțiune sau chiar în participanți la acea acțiune. | |
| = Noaptea cea mai lunga | Viorel Darie [16.Nov.16 12:55] |
Aveți dreptate, Domnule Nicolae Tomescu, acest episod este cel mai tensionat dintre toate, este momentul când s-a jucat soarta celor din cetatea asediată de perși, Atalya, or se predau paginilor, ori scăpau cu viața cumva. Divinitatea i-a ajutat în chipuri multiple, prin sosirea nesperatului ajutor din partea lui Craton, regele din Rodos, dar și datorită ceței providențiale care a facilitat evadarea. Dar hotărâtor a fost și aportul unor destoinici eroi: Enea, Adoris, Meneus, călăuze, care au contribuit toți la reușita evadării. Totul pare favorabil izbânzii, dar încununarea vine și de la planul înțelept întocmit de regele Agatos. Evident, acest basm (căci am încadrat acest roman ca fiind un basm mai întins) nu ar fi fost îndeajuns de palpitant, dacă nu ar fi existat incidentul cu cei doi copii uitați în grabă în palat, de care adorabila fiica de rege, Kromia, și-a adus aminte cu mare neliniște, iar Adoris se oferi pe loc să se întoarcă în cetatea asediată după copii, și, în final, izbândind sa aducă copiii uitați. In fine, totul a ieșit cu bine, asediații au fugit în miez de noapte, s-au îmbarcat pe corăbii și-au fugit pe marea întinsă. Așa se împlinește previziunea uimitoare, optimistă a Kromiei, atunci când regele Agatos a refuzat să trateze soarta fiicei sale cu perșii, iar Kromia i-a admirat gestul, prezicând: "- Tată! Ai avut curata strălucire a zeului din Olimp! Nu-mi mai este frică de perși! Vom învinge, vei vedea!" (sfârșitul episodul 36) Cu stimă Viorel Darie | |