Comentariile membrilor:

 =  Sincere felicitari!
Daniela Luminita Teleoaca
[05.Nov.16 02:40]
Remarcabil text! Nu am stiut ce sa admir / invidiez (sic!!) mai intai: stilul complex, ireprosabil, sensibilitatea, autenticul, cultura / eruditia, coerenta, detaliul si rabdarea desavarsita in a... detalia / analiza, corectitudinea limbii et caetera.

Sincere felicitari!

 =  Multumiri!...
Cristian Vasiliu
[05.Nov.16 10:17]
Va multumesc pentru lectura si aprecieri! Cristi

+ ”Sunt treaz și iubesc, iar moartea este irelevantă...”
Ecaterina Bargan
[06.Nov.16 13:03]
Mă bucur că textele dumneavoastră sunt în sfârșit luate în seamă. Dacă toți membrii acestui site ar scrie cu maturitatea, acuratețea și complexitatea cu care scrieți dumneavoastră, nu aș regreta dacă Dumnezeu m-ar uita pe-aici. Sunteți distimic adesea, dar sublim. O textură pe atât echilibrată și coerentă, pe cât este și captivantă. Imaginația vă ajută să produceți ”fotografii” originale-n cuvinte. Pornind de la ceea semnificația pe care o poartă în accepțiunea dumneavoastră pomul, casa, fântâna (știți la ce mă refer), pot spune că v-ați crescut frumos, îndeajuns de frumos încât să ne putem bucura la ora asta și noi de frunzele care se desprind din corola gândurilor ce vă traversează inima.

Considerație,
Ecaterina Bargan

+ Luciditate și Melancolie, să tot fie!
Ioan-Mircea Popovici
[06.Nov.16 17:05]
Se spune că laudele sperie îngerii. Totuși, Călătoria acesta merită 7 stele. Chiar sunt curios câte vor fi. Perfect motto-ul lui Petru Creția. Să fie din Norii? În plus, fiecare paragraf, un început de capitol de roman, dacă nu, un poem în proză.

Selectez câteva, spre exemplificare. Că așa-mi vine astăzi. Zic și exemplific.

"Am crescut într-un panteon plin cu monumente vii ale responsabilității: părinții, bunicii, mătușile, unchii; ei nu au fugit niciodată..."

"Pentru a cunoaște până la intimitate leagănul naturii, ies furișându-mă din pensiune și urc coasta unui deal pe o potecă tăiată de capre..."

"Mi-ar fi plăcut să visez un colț de plajă, într-un golf mărginit de stânci albe, la ora la care luna se înalță din mare și fantomele noastre imortale scăldându-se în coridorul luminat ce se întinde până la orizont. Mi-ar fi plăcut să visez ceva ce nu există și nu poate dura, pentru a știi în adâncul visului că este un vis și pentru a refuza să mai ies din el."

"
La destinație nu mă așteaptă nimic în afară părerii de rău că am ajuns..."

 =  Alte multumiri...
Cristian Vasiliu
[10.Nov.16 22:33]
Ma bucura mult faptul ca sunt citit...
Va multumesc!...
Am sa revin cu o continuare...

Cristi

 =  Laudele ce se impun și o sugestie
Sorin Surdeanu
[15.Jan.17 07:27]
Aproape două săptămâni au tecut de când am citit textul întâia oară si încă oftez prelung (din varii motive, te las pe tine să ți le imaginezi) gândindu-mă la cele înscrise în alb și negru mai sus. Iar când recitesc un fragment gândurile mi se pierd în aceiași groaznică departare în care tânjesc (sau poate chiar tânjim cu toții) să ma pierd.
Cu toate că textul poate că nu urmează acea structură liniară tangibilă, cinică chiar care este de multe ori forțat îndesată pe gâtul scriitorului sau al cititorului, textul conține acel tip de înțelepciune cronică si este de-o expresivitate aproape maiestuoasă și pentru acestea merită să îmbolnavească pe mai mulți dintre noi.
Totuși, as sugera, deși abia îmi permit, să nu i se confere autencitatea la care făceai referință printr-o continuare sau dezvoltare a textului, ci să fie lăsat să plutească ca o comoară pierdută si inestimabilă printre veacuri, căci autencitatea nu doar conferă fortă si valoare textului ci și corupe și dezrădăcinează!




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !