| = Al șaptelea episod | nicolae tomescu [07.Mar.16 17:02] |
| În acest, cel de al 7-lea episod al povestirii, înverșunații dușmani ajung să se respecte și chiar să se împrietenească. Câte nu se puteau întâmpla în lumea de atunci ca și în cea de azi. Oricum, această nouă situație, îi va da ocazie lui Adoris să participe la alte acțiuni ce, probabil, îi vor aduce gloria atât de mult râvnită. Pe undeva narațiunea parcă se înrudește cu poveștile noastre care au ca personaje împărați, prinți, prințese care se aseamănă cu oamenii din popor (mă gândesc, printre altele, la Nunta Zamfirei) | |
| = Roman de ficțiune | Viorel Darie [08.Mar.16 08:48] |
Adoris și Kromia, este un roman de ficțiune. Cadrul istoric este unul general, nu prea amănunțit documentat. Insula această, Rodos, atât de bine cunoscută azi, pe atunci, în vremea invaziei perșilor, era o insulă de păstori. Descrierea din roman vrea să creeze un loc de liniște antică, să descrie personaje de ispravă, să elogieze frumusețile locurilor. Acel Glaucon, o fi el rege, dar e un rege mărunt, dar pitoresc. Fiul său, Craton, este tipul eroului antic: frumos, dârz, viteaz, drept. Veți vedea, acțiunea romanului se va muta în regatul Atalyei, regat fictiv, vag corespondent cu Antalia de azi. Acolo sunt descrise palate, temple ca-n basme, în realitate nu aveau cum să existe astfel de minuni pe atunci. Dar, v-am spus, cartea este o carte de ficțiune, vag istorică, căutâun un subiect de plăcută evadare din contemporan. Domnule Nicolae Tomescu, vă mulțumesc mult de continuă urmărire a acțiunii romanului, ați remarcat bine că această carte nu este rodul unor investigații arheologice, sau rodul unor studii indelungate în arhivele lumii. E o carte de ficțiune, descriind dragoste pură, fapte de omenie și ... vom vedea în următoarele capitole. Cu stimă Viorel Darie | |