= dilemă cu diademă împletită din întâmplări | Maria Gheorghe [26.Dec.15 17:25] |
se întâmplă ceva aici, cu Sărbătoare... Amintirea, împodobită cu Prezentul, se cațără ca zorelele pe gard, și sufletul devine ușor și împăcat, așa cum, < nuseștiecine, undeva-cândva>, l-a învățat... unde să mă opresc mai întâi, sub portativ, la Brotăcei, în livada cu gutui, sau în gara unde aștepta demult la dospit Poemul scris la două mâini ? noroc am cu < îngerul care-a venit din pădure pe cărarea dinspre Marea Întâmplare> s-a așezat ușor pe umărul meu și a șoptit: ............................ ..................................... ............................................ ................................................. ....................................................... să fie de urări în Sărbătoari! Maria | |
= 7 | Maria Gheorghe [26.Dec.15 17:32] |
s-a topit ce a șoptit, dar nu s-a lăsat, și-a zis 7! ................................................. | |
= pe dinafară și pe dinlăuntru (Pietrele Annei) | Ioan-Mircea Popovici [27.Dec.15 09:44] |
Poemul lăsat la dospit a dat pe dinafară și pe dinlăuntru. Ce-a dat pe dinafară am semănat în livada cu Acoperământul Născătoarei de Dumnezeu și ce-i pe dinlăuntru a făcut abur deasupra apelor și pe plaja Tympului a devenit Cuvânt. Așa se face că jumățatile inegale s-au întâlnit și pe dinafară și pe dinlăuntru… Sănătate și bucurie să ai, poezie-vie și mărturie, ce ești. Calendarul tău are darul aducerilor aminte, piatră de temelie a vremurilor moderne de azi... http://i376.photobucket.com/albums/oo209/plajacusuflet3/Farul%20Genovez/DSCF7081_zpscs0gjwkr.jpg nu scurtez versul acesta și te iau la o întâlnire cu Nicolae fratele meu din NY cu care zilele acestea am colindat prin Voivodeni satul copilăriei noastre pe Crișul Alb între Ineul și Șiria lui Slavici triunhiul în care și-a găsit locul Moara cu Noroc prima carte pe care-am citit-o când eram copil... Între pietrele Annei și Zidul Alb deschide ușa creștine că astăzi venim la tine ..................... | |
= Colaj de versuri și gânduri | George Pașa [29.Dec.15 18:28] |
Am așteptat să văd dacă mai crește poemul ăsta, dar, probabil, va mai crește în subsol. Deja m-am obișnuit cu tehnica aceasta a colajului, dar cred că nu prea se leagă între ele secvențele. Deși bănuiesc și faptul că intenționat ai lăsat hazardul să-și facă jocul. Cum spui și mai sus, ai plonjat în Haos, ieșind din ordinea lui Sloterius. Poate poemul va veni mai târziu, fiind încă la dospit. Îi doresc să crească mare și frumos, ca orice copil sănătos. | |
= Policioara cu 7 rafturi | Ioan-Mircea Popovici [31.Dec.15 05:20] |
am fost pe la Zidul Alb am recunoscut pietre și liantul care le ține a trecut Poetul pe la Masa Tacerii s-a așezat pe scaunul lui Petru și-a început să vorbească pe pământ pace între oameni bună-voire nu știi nu-i nimic caută și vei afla pleacă de aici treci de la zero la puterea zero la i la puterea i fă diferența nodurilor și afli cheia codurilor totul contează nimic nu-i la întâmplare se citește numai la lumină lumină din Lumină | |