| = Leii miauna si pisicile rag | razvan rachieriu [23.Dec.15 10:14] |
| Mi-a plăcut ultimul vers, „până când leii vor mieuna de rușine”, eu văd aici o reducere, o micșorare, o degenerescență a leului imitând pisica, e ca și cum omul curajos și-ar pierde curajul și ar deveni laș, fetișizând umilința și onctuozitatea. O poezie de dragoste decentă, împrăștiind un „abur romantic, un fum aromatic”, având concentrația unui pahar de „vin” plin jumătate cu sifon. | |