| = Fericire visata erodata | razvan rachieriu [21.Dec.15 09:46] |
| „Zi de zi fericirea visată s-a tot erodat sub ploaia de griji”, atrăgând către om spectrul nefericirii, bântuind în căutarea sufletelor pierdute, „rugina rutinei” s-a depus pe articulațiile unei vieți sincopate de stereotip, insipid și întrebări fără răspuns. „Privim cu ciudă oglinda”, căci ea reflectă în ochii noștri încețoșarea cu multe dioptrii, fiindcă percepem cum o altă lume insidioasă se pliază pe lumea noastră. | |
| = încearcă, | Ioan Postolache-Doljești [21.Dec.15 14:09] |
| Răzvane,să te rupi din abstract. aici e o mare minune a cărnii ce-mbracă mai mult sau mai puțin sufletul cu ceva, în curgerea vrerii și-a vremii... îți mulțumesc de trecere, de răbdătorul popas... Ioan. sărbători fericite! | |
| = Nu-s vestejita de tot | Victor Țarină [10.Dec.18 14:27] |
| Punctele de suspensie ar trebui cumva subintelese... dar nu strica frumusetea si originalitatea ultimilor versuri:acel joc erotic dintre fluture si frunza, vazut de o femeie, care inca e dornica de iubire si doreste sa fie devorata. Foarte frumos. Felicitari! | |
| = mă bucur | Ioan Postolache-Doljești [21.Dec.15 20:19] |
| că încă mai sunt pe pământ oameni pe-aceeași lungime de undă cu mine care văd în femeie, cu tot noianul ei de necazuri, datul miraculos al vieții... îți mulțumesc că te-ai oprit... Ioan. | |