| = care poezie | emilian valeriu pal [30.Aug.15 23:02] |
| Din pacate, am remarcat in ultima perioada ca textele tale au pierdut foarte mult din consistenta, iar mesajul e trunchiat, cu fracturi de logica. | |
| = sigur nu ai | Ottilia Ardeleanu [30.Aug.15 23:28] |
| să crezi că am știut că vei comenta sub acest text. ai mai comentat cândva la un text asemănător ca și "consistență" și dimensiune. poate că ai drepate, emilian, nu știu ce să zic, mă gândesc la faptul că eu nu pot scrie jurnale în poezie, ci doar jurnale ca atare sau poezie așa cum simt eu că ar trebui să se manifeste poezia, acum și din punct de vedere literar, fără a mă inspira din micii sau marii autori. în fond, citind, ar trebui să ne formăm propria personalitate nu să simulăm poezie prin prisma celor care deja au un nume. probabil că există o logică a desprinderii de lucrurile bătute în cuie. oricum, nu prea văd unde se pierde firul în aceste rânduri/ versuri/ enunțuri logice. mi-ar plăcea ca atunci când cineva comentează să pună suflet, chiar dacă textul e de lăudat ori criticat, dar să se vadă că nu este trufie, orgoliu ori ceva care să aibă de-a face cu invidia. consider că ești un autor merituos, însă comentariile de genul pe mine nu mă ajută chiar cu nimic. îți mulțumesc, oricum, ceea ce aduce un oarecare plus este doar faptul că pot realiza ce fel de om ești, nimic mai mult. la fel de modestă, | |
| = de aceea refuz sa mai comentez vreodata sub textele tale | emilian valeriu pal [31.Aug.15 00:41] |
| pentru ca nu obisnuiesc sa socializez cind vine vorba de poezie, sunt foarte laconic in exprimare. daca las impresia de trufie sau orgoliu asta e numai perceptia celui pe care il comentez. ceea ce ma dezamgeste este ca si tu, ca si altii, nu puteti scapa de referirile la persoana. cum ti-ai dat tu seama de ce fel de om sunt dintr-un comentariu sau mai multe? m-am referit strict la text si nimic mai mult. iar ca sa vii sa-mi dai mie lectii despre cum se scrie jurnal sau poezie mi se pare o impolitete impardonabila. eu comentariul l-am facut in calitate de cititor. iar formularea ta cu inspiratia din autori e cel putin ambiguadaca nu rau intentionata. acestea fiind spuse e ultimul semn pe care il mai las sub un text. ps. daca te uiti atenta 90% din comentariile pe care le fac nu au mai mult de trei rinduri. | |
| = vezi de unde | Ottilia Ardeleanu [31.Aug.15 00:55] |
| vine suficiența? de ce ar fi ultimul comentariu, dacă ești bineintenționat?! nu, emilian, vino și spune ce ai de spus. eu voi trage concluziile de rigoare. pe de altă parte: eu și impolitețea?! nu puteai face o gafă mai mare. cum adică să nu știu cum se scrie un jurnal?! mă crezi din epoca de piatră?! iată cine este nepoliticos. în plus, nu am zis nicăieri că nu te-ai referit la text. lecții? da, am dat multe. nu cred că e cazul să spun aici. chiar nu-mi face plăcere să mă destăinui. recitește-ți comentariul. este de undeva... de sus. ori, textul meu chiar nu merită o astfel de ofensă! | |
| = si marmota... | emilian valeriu pal [31.Aug.15 01:04] |
| Citeste cu foarte mare atentie: impolitete e sa imi dai mie lectii despre cum se scrie jurnal sau poezie. In rest... faptul ca reactionezi la o opinie pe text cu referiri la calitatile mele umane spune destule: ca nu pup in fund pentru stelute. | |
| = nu știu ce insinuezi, | Ottilia Ardeleanu [31.Aug.15 01:14] |
| dar nu este ok. în rest, toate bune, domnule emilian valeriu pal. înfierarea nu servește nimănui. chiar nu pup orice creatură. nici măcar dinrtre cele care se cred poeți. pot oricând să-ți dau lecții. asta dacă tot insiști. (un fel de preaplin aiurea!) numai bine! | |
| = Impresie | Oancea Sorin [31.Aug.15 06:36] |
| Doamnă Ardeleanu, prefer să las ultimul comentariu pentru săptămână ce a început sub acest text( poem) Motivul l-ați încifrat în cele de mai sus. E versul:" la care să asculte ceasornic mama-tata". Titlul e obligat la interogație mai ales mai jos de acest vers. Știți că personal nu mă încurc cu prozodia dar în cazul de față ați folosit un iambic imperfect dar sugestiv. Tema pornește viguros cu emoționarea cititorului căruia i-se propune dezechilibru liric. Aici ajung la motivul comentariului, versul citat. Ați detonat o nucleară lirică, drama familiei e un multiplu prea devastator, produce răniți. Nu pot să vă felicit dar vă rămân recunoscător pentru curajul liric. Orice răspuns ve-ți sintetiza unul dintre motivele de a vă comenta este entuziasmul liric pe care l-am întâlnit la dumneavoastră. | |
| = domnule Oancea, | Ottilia Ardeleanu [31.Aug.15 19:28] |
| apreciez sinceritatea dumneavoastră și mă bucur că ați găsit entuziasm liric, în general vorbind, în textele mele. el chiar există, poate nu întotdeauna pe măsura pretențiilor. încerc să fiu însămi! vă mulțumesc. | |