| = rulz | Leonard Ancuta [13.Mar.15 11:44] |
| rulez face trimitere la rules, reguli, dar in acelasi timp si rulzcum scriu si spun unii, la faptul ca merge, ca funtioneaza, aici e misto ideea ca omul merge , ceasul sta si ca omul trebuie sa evite cat de mult ocolisurile daca vrea sa fie vertical cand ajunge la orizontala. a | |
| = în și în afara geometriei | Vasile Munteanu [13.Mar.15 12:55] |
după cum poate i-am obișnuit pe aceia care mă citesc, încerc diversitatea de sensuri; dacă reușesc sau nu..., nu decid eu. altfel, de acord, nu întotdeauna drumul cel mai scurt între două puncte este linia dreaptă; uneori, a merge drept implică a devia, întrerupe sau chiar anula o direcție; desigur, poți continua să triești mort (la interior) sau poți muri trăind la intensitate maximă; instinct? alegere? lașitate? speranță? nu știu răspunde (dând în felul acesta satisfacție - cum s-a mai întâmplat - acelora care vor reacționa: "Și?"). mulțumesc pentru lectură și semnul despre. | |
| = . | Costin Tanasescu Stefanesti [13.Mar.15 13:38] |
| nu, nu, nu, totul este atemporal aici. forma pune masca și noi credem că și purtătorul zâmbește. te dai de gol la final: singura continuitate o au curbele. pot s-o iau ca metaforă și să fie chintesența. | |
| = bobina interioară | Dorina Șișu [13.Mar.15 13:49] |
| la câmpul de rulare a unui interior uman nu mă gândeam atât de profund. dumneavoastră ați punctat esențialul într-un pumn mic de copil. este atât de simplu! foarte mult mi-a plăcut. vă felicit din inimă și vă mulțumesc pentru ocazia de-a oferi o poezie curată! cu prețuire! | |
| = dacă "forma pune masca" | Vasile Munteanu [13.Mar.15 14:59] |
probabil, glumind, despre conținut s-ar putea spune că echipează mascații; nu știu, Costin, posibil să ai dreptate. ne învârtim, ne învârtim (într-un stator) și, dacă rezistența întâmpinată e prea mare, e o lege simplă a fizicii, (ne) ardem. vă mulțumesc pentru lectură și semnul despre. | |
| = . | Costin Tanasescu Stefanesti [13.Mar.15 15:19] |
| Vasile, mie când îmi place ceva simt nevoia să interpretez. Când eram mic puneam discuri de vinil stingeam becul și cântam. Deseori mă credeam mai bun decât originalul. Clar că nu era așa însă aveam o stare... pfff! În opinia mea aici e frumusețea poeziei. Să împrumuți haina și să te crezi cine vrei. :) | |
| = pick-up | Vasile Munteanu [13.Mar.15 15:28] |
| și eu stingeam lumina și puneam o lumânare pe discul de hârtie de la centrul vinilului; lumină, umbră, lumină, umbră...; deși adolescent, aveam gusturi destul de ciudate, ascultam de-a valma Dio, Savoy, Middle of the Road, Semnal M, Romantic, Beatles, Depeche Mode și mulți alții. nu am nimic împotriva "interpretării", dacă am lăsat să se înțeleagă altceva, îmi cer scuze; auziți sau neauziți, toți cântăm :) | |
| = nu este important | Vasile Munteanu [13.Mar.15 16:07] |
dar, dacă te întrebi cumva de ce eram așa debusolat dpdv muzical, este că, din motive asupra cărora nu insist, cu excepția cânteceleor religioase (până la 7 ani), și a acelora pionierești/ patriotice + "Rugă pentru părinți", pe versurile lui A. Păunescu (până la 14 ani), aș putea spune că habar nu aveam cum "sună" muzica; când am dat de ea ("cântece de munte"), ascultam orice, oricât, oriunde; selectiv am devenit mult mai târziu (aspect care s-a dovedit a fi... mai bun decât niciodată :) ). | |
| = seiko mood | Oana Hemen [14.Mar.15 03:26] |
| Vă citesc de multă vreme. :) Azi am decis să las și un semn. Singura frână e inima, aici am frânat cel mai mult lectura. Mă fascinează ideea asta de muzeu propriu, cu ceas, bocanci, povești din armată eventual. Periculos e că în curbe nu avem voie să depășim. Și totuși, o facem. Anyway, m-ați dus cu gândul la sensul unic din trafic. Și din viață. Și din ceas. Mi-a plăcut. | |
| = "vreme trece, vreme vine..." | Vasile Munteanu [16.Mar.15 17:49] |
ați intuit/ dedus perfect, textul este centrat în jurul ideii de ireversibil (inclusiv în cazul "ceasului stat"). mulțumesc pentru lectură și semnul despre. | |
| = * | Ioan Barb [18.Mar.15 20:44] |
| Interesantă ideea unicității direcției, direcție care se menține, chiar și prin mișcarea sinusoidală descrisă de o curbă continuă sau continuată. Ca și vectorul existențial care ne impune direcția și sensul - o proiecție în viitor. De două ori pe zi (și noapte) ora se suprapune orei indicate de acele ceasornicului, fie acesta și oprit. Ca și în viață... ”viteza m-a vândut și pe mine uitării” mi se pare, dar e doar o părere, un mic comun. Poate admite o reformulare, altă sintagmă. Un poem bun, nuanțat subtil cu semne de întrebare. | |
| = re | Ioan Barb [18.Mar.15 20:45] |
| Loc comun | |
| = (a)fizic | Vasile Munteanu [19.Mar.15 13:52] |
dacă viteza = vector, viața poate fi la fel de bine unul. mulțumesc pentru lectură și semnul despre. | |