| = Prin ranile existentiale sa curga substanta cerului | razvan rachieriu [27.Jan.15 09:44] |
| Prin rănile existențiale să curgă substanța cerului în loc de sânge, căci sub pleoapele tale cerul învelește plânsul, însă în văz se strecoară coșmarul, sub forma unei gropi în care ți-ai îngropat rădăcinile existențiale și în elucubrațiile coșmarului toate păsările lumii și-au pierdut aripile. Efectele coșmarului au crescut pulsul, care a țâșnit ca un iepure speriat din vizuina lui, ucis de fiara durerii, pe care luciditatea o transformă într-o curgere calină, albă, omogenă, a existențialului. | |