| = Drumul tăcerii | Magdalena Dale [13.Nov.14 17:08] |
| Trei poeme tanka bine construite care ne poartă pe meleaguri exotice în căutarea sinelui prin iluminarea spiritului. Drumul este anevoios Urc muntele , pașii sunt mici și nesiguri ca în copilărie iar drumul spre cunoaștere parcă nu se mai termină. Tori întotdeauna marchează intrarea într-un spațiu de cult. În acest sens ultimele două versuri mi se par sugestive Torii rămân undeva / în urma soarelui. Cele trei poeme marchează fiecare câte o etapă din drumul anevoios al iluminării spirituale, un drum al tăcerii, al reculegerii. Ca de obicei explicațiile care însoțesc poemele sunt intresante și binevenite pentru cei ce vor să se apropie de spiritul japonez. | |
| = Magda mulțumesc | Cristina Rusu [14.Nov.14 12:59] |
| Pentru sutele de mii de oameni care vin să viziteze acest loc, drumul străbătut prin aceste porți semnifică ceva aparte. În trecut, ei se rugau pentru recolte bune iar astăzi pentru afaceri prospere. Mulți fotografi japonezi au prins în fotografiile lor aceste Torii ce impresionează ochii călătorilor. Pelerinii se adună aici în preajma Anului Nou și tot muntele este plin de lampioane colorate. Există și o superstiție a locului, că nu e bine să te plimbi în jurul Altarelor după apusul soarelui. Se spune că vulpile au puterea de a vrăji oamenii. Mă bucur că ți-au plăcut poemele și ai lăsat un semn. Mulțumesc cu prietenie, bia | |