| = nu destulă | Gabriel Tudorie [23.Oct.14 00:11] |
| e un text fad. nu prost, sa fim înțeleși, ci fad. cu alte cuvinte, căldicel. l-am citind așteptând un ceva și-mi pare că am așteptat degeabă. poate că titlul nu este cel mai fericit. aș fi înclinat să spun că te-ai zbătut prea mult între senzație și percepție. ți-a ieșit de-un jurnal. zici fără ezitare dar eziți. puținul contează. un doar cititor. | |
| = pe firul Ariadnei | Ioan-Mircea Popovici [23.Oct.14 04:29] |
| Gabriel este suparat pe lume/ si unde-o spune mai bine/ decat aici/ unde esti fara aparare/ pe sau pe langa carare/ nu mai conteaza. Stilul epistolar te caracterizeaza. Fenta cu "oricui, dar mai ales tie" tine de umbrele tale, de teama luminii. Pictorul infirm este Orbul cu corbul. Pietrele si scocile ies singure din mare daca stii cum poti pastra o picatura de apa, umeda, fara sa se usuce. "Sunt la casa pictorului infirm, sunt și eu un contur întunecat ca și ea, ca și turla bisericii dinspre care glasul clopotelui sprințar, bâiguind o melodie bisericească, anunță ora opt. Sunt aici și e așa cum îți spun ție, care poți fi oricine, dar mai ales ție." Sigur ca Firul Ariadnei are un nod aici "Port deja în mine o întreagă lume. Apoi a fost cântatul cocoșului. Undeva cânta un cosoș așa cum l-ai auzi într-un vis." | |
| = . | Emma Greceanu [23.Oct.14 10:55] |
| eu nu-mi apăr textele. uneori tind să explic în subsol dar se vede că a scrie e ca și cum te-ai uita în oglindă și te-ai vedea într-un fel diferit de cel pe care îl descoperi, făcându-ți o poză. cu ochiul liber vezi soarele aproape de tine, încercând să-l fotografiezi, observi cât e de departe. nu, nu imi apăr textele și sunt chiar de acord că e fad, că lasă un gust incert că nu am mers pe idee și m-am pierdut în detalii. la un moment dat am simțit că am reușit să mă eliberez, spunînd că despre asta e vorba, dar, ca întodeauna, am avut la final un sentiment de amărăciune ca și cum am trecut pe lângă. și pentru că oscilam în a-l publica sau nu am pus titul respectiv. d-l Gabriel a văzut bine, am zîmbit chiar, pentru că mi-a plăcut critica sa. și d-l Ioan a văzut bine. departe de mine vreo supărare, deci. mulțumiri chiar amândorura pentru bunăvoința de a lăsa un semn de lectură. ( nu știu de ce am din nou senzația că am vorbit mult și n-am spus nimic, dar in fine...) | |