+ locuri minunate & oameni minunați | Tănase Carmen [21.May.14 19:29] |
Pe parcurs ce citem textul aproape că retrăiam momentele descrise. Adevărat, la Zâmbeasca am văzut "un picior de plai"....și eu care mi-am ratat copilăria închisă într-o cutie de chibrit(blocuri din care ieșeam numai cu cheia de gât și 2 frați mai mici de mână)am fost de-a dreptul fascinată, dar și de oamenii care emanau căldură sufletească. Oameni simpli care au dovedit că sunt destul de umblați prin literatură. Luminez calea lor și textul tău care mi-a readus mirosul de fân proaspăt cosit. PS. Dacă tot ai promis fățiș, să te văd cât ești de conștiincioasă...pe stadion:)) | |
= erată | Tănase Carmen [21.May.14 20:19] |
..citeam, Zâmbreasca...mi-e foame, doar ce-am venit de la serviciu scuze :"> | |
= Miros de fân proaspăt cosit | Florentina-Loredana Dalian [21.May.14 21:37] |
Ei, Carmen, e frumos, idilic să ai o copilărie la țară, însă depinde cum e. A mea a fost frumoasă, cu alergat prin lanurile de grâu, de orz, după mușețel, cu joacă pe ditamai lunca ș.a (e drept, n-am beneficiat de un peisaj atât de frumos ca la Zâmbreasca). Dar ia gândește-te, dacă ai fi avut vreo Bisisică să-ți fi făcut zile fripte, tot așa te-ai fi bucurat? Eu, când eram copil, deși nu m-a alergat Bisisica și nici eu pe ea, îmi doream să locuiesc la oraș. Mă bucur că am fost împreună părtașe la o aventură atât de frumoasă! Mulțumesc de lumină! | |