Comentariile membrilor:

+ sincerități cu dantelă
Vasile Munteanu
[12.May.14 01:00]
are o "croială" frumoasă acest text, place [în ciuda unor stângăcii mai ales de topică (de exemplu: "ca o noapte de lungă"), acestea mai mult amplificând sensibilul, feminitatea specifică]; lipsa de forță nu deranjează câtuși de puțin - ai crede că, în forma aceasta, cuvintele chiar au reușit să planeze asemenea albatroșilor despre care vorbesc.

 =  totuși
Vasile Munteanu
[12.May.14 01:02]

titlul l-aș schimba: e pleonastic.

 =  interesant
Andu Moldovan
[12.May.14 06:37]
Câteva sintagme care mi-au atras atenția un poem discursiv reușit (chiar dacă discursul nu se așează la locul lui pe deplin)
Un poem bun, dar perfectibil.
Pentru că așa cum e acum, e un fel de fire and ice adică acea notă de distanță de parcă nu îți pasă de ce iese. Și care pe mine mă trimite afară din poem.
Stea însă pe deplin meritată, părerea mea

 =  ...
Lavinia Micula
[12.May.14 08:45]
Vasile,
în drum spre serviciu mă gîndeam că voi schimba titlul (din același motiv) și, eventual, pe alocuri, acolo unde nu eram sigură.
Mulțumesc pentru atenția acordată.

Andu,
Ba îmi pasă :) Tocmai de aceea țin cont de părerile de mai sus. Mulțumesc.

+ am crezut că iubirea mea este pentru un singur om...
Teodor Dume
[12.May.14 17:09]
am citit și remarcat textul de la strofa a doua. pentru mine, cel puțin , e o atingere sensibilă, liniară precum un fir întins.
interesant și de reținut această punctarea a iubirii definită într-un unic fel și concretizată în rândurile de mai jos.

"Dragul meu
n-am promis nimănui nimic
nici măcar ție

Am crezut că iubirea mea este pentru un singur om
așa cum amprentele tale ți se potrivesc numai ție "

mi-a plăcut, drept pentru care las
o stea

cu sinceritate,

 =  .
Lavinia Micula
[12.May.14 22:57]
Teodor,
citind cuvintele tale îmi este tot mai limpede că stările sunt unice, nu poemele, care oricum devin, în timp ce sunt scrise. Mulțumesc!

 =  !
marin badea
[13.May.14 07:46]
E un poem care mă irită:
Începi așa:

N-am promis că voi iubi același bărbat toată viața
deși este singura minciună în care am crezut cu înverșunarea
muribundului

Începi cu negația asta, asta mă irită, iar negația ta spui că e o minciună. E o declarație de dragoste extrem de lucidă, de dură și caldă în același timp...

Iar muribundul tău, iată, crede în veșnicia dată de cenușă și nu de oase...

E un poem reușit, un poem care ar putea fi ușor cizelat, dar pe care-l însemn din toată inima. Felicitări!


+ Scuze...
marin badea
[13.May.14 07:47]
Nu m-am grăbit, dar cred că n-am apăsat cum trebuie: acesta este semnul meu pentru poem.

 =  :)
Lavinia Micula
[13.May.14 14:25]
nebun de legat acela care crede și așteaptă povestea unei iubiri unice. O frumoasă nebunie, care, se mai și întâmplă, uneori. Depinde de care parte a întîmplării te afli.
Mulțumesc, Marin!




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !