| = Resturi de intuneric ramase de la sindrofie | razvan rachieriu [03.Apr.14 09:58] |
| Ai amanetat cuvintele seci, stoarse de sensuri, amorfe, terne, și ți-ai făurit un compendiu de cuvinte care fac incizii în corpul poemului, pentru a ieși superficialul, cabotinul și platitudinea, care construiesc o zonă în care păsările migratoare închiriază zborul celor aleși. Trotuarul poartă amprentele pașilor unor oameni, care nu au reușit să-și scuture zăpada vâscoasă de pe piele și au resturi de întuneric rămase de la sindrofia spiritului cu categorii de lumină. Ne punem umbrelele neștiinței când plouă iremediabil cu zâmbete negre și plânsete cenușii. | |