| = până când | Mihaela Roxana Boboc [18.Mar.14 21:51] |
| ”te trăiesc pînă îmi crapă pielea în pietre mici de rîu” Intensitatea iubirii, atât de frumos exprimată în acest poem. | |
| + noaptea pe străzi, | dan petrut camui [19.Mar.14 04:53] |
| ce-mi place! daca îți mai ții și sandalele în mână e perfect!auzi, nici eu nu mă pot stăpâni: ''mergem împreună noaptea pe străzi ne apar în față locuri în care întinerim și nu putem povesti cum'' și ca să nu mă povestești că te-am lăsat pe întuneric uite o steluță! pentru întoarcere! p.s. deși am riscat că și eu plec acum dar mă împrumut de vreun fluture:) | |
| = ... | Lavinia Micula [19.Mar.14 17:51] |
| mulțumesc, Mihaela, pentru trecerea delicată :) Petruț, În cartea ”Cum nu murim niciodată” de Nicolae Adam, am gasit cele mai frumoase cuvinte despre sandale citite vreodată: ”Era bine atunci printre arini și sălcii și fire de apă/ și insule de nisip cît să te întinzi/ și păsări pe care mai mult le auzeam/ Unul lîngă altul, cu sandalele în mînă/ - atît era între noi” ți-o recomand, și, în același timp, îți mulțumesc pentru comentariu, cu fluturele de împrumut cu tot. | |