| = Multumesc | Neagu Raluca [26.Feb.14 22:30] |
| mult pentru reco, doamna Eugenia! O supriza frumoasa! | |
| + ... | ștefan ciobanu [27.Feb.14 15:43] |
| ai reusit o concentratie a textului, era de asteptat. nu stiu de ce simt tensiunea lui v. mazilescu aici, departe de a minimaliza creatia ta. imi place ca te opresti la fix, la bariera, si din tuse creezi un tablou poetic bun. iar trecerea de la cutremur la mă cutremur, amplifica starea care pana aici era doar simtita. felicitari! | |
| = the end's very near | petre ioan cretu [27.Feb.14 21:26] |
| Mereu ne intoarcem pentru a inchide un cerc, o epoca - varsta copacilor se masoara in numarul inelelor ( un cerc mai distins, de rang mai mare). Noi am incetat de mult sa mai fim stapanii cercurilor, iar cercurile se fac tot mai mici si ne strang pana ne striveste. P.S. "știai că sufletul mai întâi își descalță tenișii și apoi pleacă?" | |
| = Stef | Neagu Raluca [27.Feb.14 20:56] |
| vizita ta ma bucura, iar steluta imi face bine. :) Multumesc! | |
| = Ioan | Neagu Raluca [01.Mar.14 00:45] |
| posibil să fie așa. poate că tenișii mei vor să fie lăsați în pace și mi-au obosit picioarele de la atâta fuga de mine sau de alții. :)frumoasa trecere prin text... Mulțumesc mult! | |
| = ++++ | Ciupureanu Dan [03.Mar.14 12:54] |
| Sunt de acord cu domnul Ciobanu, un text foarte bun. O chestie pe care aș exclude-o este ”oriunde încerc să fug”, se subînțelege, nici nu contează. La acest text aș da steluță fără să clipesc. Spor! | |
| = titlu? uof! | Claudia Minela Petre [13.Mar.14 11:14] |
| odată cu trecerea timpului realizezi că nimic nu se schimbă în bine, că istoria se repetă, că suntem tributari destinului și că orice am face, ajungem în același punct mort al resemnării, al neputinței. fuga, negarea propriei conditii existențiale se ascund în spatele unei banale perechi de ,,teniși rupți'', asemenea florilor de cireș crescute din durere. felicitări pt. reco! mă bucur pentru tine. regret că sunt puțini oamenii care observă poezia ta, o poezie intensă care transmite subtil un punct de vedere, o filosofie despre viață, superioară celor întâlnite în creațiile tinerilor de vârsta ta. ești una dintre valorile lirice ale generației tale. timpul va confirma spusele mele, pe care cu siguranta te vei grăbi să le negi, acuzându-mă de subiectivism. eu cred în talentul tău, Rallu! și nu te zbârli la mine, pentru că nu ai șanse să mă determini să renunț la ideea mea, punct. :) | |
| = Clau | Neagu Raluca [13.Mar.14 11:27] |
| îți mulțumesc pentru cuvintele frumoase :) Cât despre titlul englezit, el face parte dintr-un cântec foarte drag care a urmărit poezia asta pas cu pas. Sfârșitul nu este aproape, sau este? Despre valoarea textelor este prea devreme să vorbim. | |
| = Raluca, | Ottilia Ardeleanu [13.Mar.14 22:01] |
| după un cutremur poate începe o nouă viață. și pot crește acele flori de cireș. desigur că un muritor nu poate face decât ceea ce face un muritor. ideea este că moartea înseamnă, de fapt, viață! un poem sensibil, o confesiune... | |
| = Ottilia, | Neagu Raluca [14.Mar.14 17:28] |
| ma bucură de fiecare dată trecerea ta prin text. :) Cred ca din moarte răsar flori. De aceea ii conducem pe cei dragi tot cu flori către eternitate. | |