| = Trist dar adevărat | Viorel Darie [03.Jan.14 10:17] |
Lumea se schimbaă. De când cu șosele, mașini, tractoare, tiruri, lumea nu mai vrea sa trăiasca din munca câmpului din jurul gospodăriei proprii. Unii s-au blazat, nu învață nici carte, nu muncesc nici câmpul. Cei mai întreprinzători au plecat din sate, muncesc ca slugi pe la stăpânii din Spania, Italia. Că numai așa vor putea agonisi ceva parale cu care să-și încropească ceva în jurul casei. Iar cei care rămân acasă, cu mici excepții, adâncesc perspectiva sumbră ce se întinde asupra satului român: stau la crâșme, se uită melancolici la TV-ul din casă. Nu mai e acea muncă asiduă prin micile întreprinderi locale, nu mai au căutare produsele manufacturate, nici produsele agricole nu mai au preț. Pentru un om intelectual, atmosfera satului era și așa deprimantă, chiar când satul era plin de oameni și copii, iar acum, când satul se goleste de oameni, când toate se dărâmă, intră în pământ, priveliștea satului devine chiar de notorietate filozofico iremediabil pesimistă. Dar frumusețile naturii sunt o rezervă care, în viitor, va face ca oamenii să revină pe aceste binecuvântate locuri, când vor căuta liniște și încântare naturală. Viorel Darie | |