= aș renunța... | marin badea [28.Oct.13 06:12] |
la partea... horror a poemului. Mă rog, la starea de putrefacție, înțelegi ce vreau să zic. Acesta curge bine, dar de la versul al 10-lea, "câte șiruri de ploi cad până să spele amărăciunea, până să facă din frig o stare de bine". Desigur, e o părere. L-aș mai pieptăna, cât să rămână din el starea de singurătate a patului. | |
= am simțit acest text | Zavalic Antonia-Luiza [28.Oct.13 22:02] |
ca pe un măr, din care am mâncat cu pofta, nu m-am oprit la vederea viermelui (cu toate că m-am scărbit și eu) fiindcă a fost o realitate pe care n-am putut-o ignora; așa că am dat viermele la o parte și mi-am văzut de foame. Și da, se putea curăța până la oase, dar rămâneam cu o stare teribilă de insațietate și cu pofta nepotolită. Acest text e după chipul și asemnănarea slăbiciunilor autoarei :) Mulțumesc pentru semn, cu recunoștință, Antonia | |