| = în pâcla dimineții de toamnă , un cântec ... | Ioan Postolache-Doljești [27.Oct.13 07:06] |
| nebunii năzuiesc la o mașină a timpului dar ea dintotdeauna e în noi, e un pian ce-l păstrăm în odaia curată a sufletului... frumos și duios cântec. îți mulțumesc.ai făcut să-mi cânte și mie pianul... cu multă stimă, Ioan. | |
| = dansul amintirilor | Dorina Șișu [27.Oct.13 07:29] |
| să dansăm în muzica pianului fermecător apoi să privim tot în noi la tot ce a rămas frumos în suflet să așezăm cuminți liniștea pentru care timpul nu are timp iar zăbava devine un dulce-acrișor vis vă mulțumesc, domnule Ioan! | |
| = Acest | nicolae tomescu [27.Oct.13 15:47] |
| tataie seamănă, mai ales în prima parte, cu Bunicul lui Delavrancea. Aceeeași dragoste se degaje dinspre bunic spre nepot, dar și dinspre nepot spre bunic. Și parcă aceste amintiri, atât de simple și atât de curate, ar veni ca o binecuvântare, încercăm să ni le parcurgem mai adânc. Cu plăcerea lecturii | |
| = Bunicul | Dorina Șișu [28.Oct.13 07:46] |
| Stimate domnule Nicolae Tomescu, vă mulțumesc pentru semn. Lucrurile simple, amintirile, sunt cele pentru care ființa noastră mulțumește timpului. Vă mulțumesc! | |