| = ultima strofă | Liviu-Ioan Muresan [18.May.13 17:13] |
| rupe ritmul. E o poezie bună și o demonstrație a talentului poetei. Din păcate e desuetă, amintește de secolele trecute. O revedere de ansamblu a modului de exprimare artistică cred că ar fi spre buna evoluție personală. | |
| = Mulțumesc Liviu-Ioan Muresan! | emilia udrea [19.May.13 11:51] |
| Neașteptată prezența dumneavoastră în această pagină. Voi corecta prozodia și vă mulțumesc de atenționare! Așa cum am mai spus, eu nu mi-am propus să scriu, nu mai am destul timp să citesc, prezentul mă îngăduie doar la simțiri, trăiri și fur minute să le aștern în caiete, apoi fur alte minute să le arunc în acest mare univers virtual. Această scriere este un dialog, un comentariu sau replică, nu știu exact ce denumire poate primi, la o poezie din alt mediu prin care am onoarea să fiu primită. Nevoia de comunicare directă e la fel de mare ca nevoia de îmbrăcare în cuvânt a trăirilor. Se scrie „desuet” foarte mult, și se citește foarte mult, nu există doar cititori profesori universitari, sunt oamenii simpli, ca mine, care fug cât pot de fata de la pagina cinci, de diaconisme și exprimări ale sexualității în lavoare... Am, spun eu, scrieri cât se poate de „moderne”, nu multe, dar sunt momentele mele în care am avut răgazul să fructific ceea ce am schițat. Acestea fiind spuse, a câta oară..., vă cer îngăduința de a accepta evoluția în ritmul melcului în bătaia uraganului și vă mulțumesc pentru încântătoarele aprecieri! | |