| = Rodica | Tănase Carmen [05.Dec.12 21:55] |
| in general imi plac textele tale probabil pentru faptul ca obisnuim din cand in cand sa stam de vorba cu noi insine. Multi ar spune ca felul asta de a scrie(fara floricele,fluturasi e.t.c)este filosofie stearpa dar NU este deloc asa(depinde cum cade lumina de pe versuri atunci cand le dezbraca ochii si mintea fiecaruia).Nu este un text minimalist.Cu un lucru nu(mai) pot fi de acord daca "îmi las gândurile în dreptul inimii"......cu siguranta ele vor fi influentate si nu te mai pot tine in echilibru, de aici..."mǎ-ntorc la inima mea cǎzând în genunchi".....{este doar parerea mea, no offense}. Cred ca avem un stil asemanator de a scrie, desi eu care sunt la inceput de drum mai am atatea de invatat :) | |
| = rǎspuns Carmen Tǎnase | Rodica Lupu [11.Dec.12 06:17] |
| Draga mea, mie chiar îmi place cum scrii! Legat de textele mele, chiar dacǎ mǎ adresez sinelui, caut de fiecare datǎ sǎ abordez aspecte diferite din viațǎ! Iatǎ deci(aici de fațǎ), am dorit sǎ scot în evidențǎ cǎ inima este aceea care ne face mai umani. Care îndeamnǎ la compasiune chiar și atunci când viața ne pune în fața unor întâmplǎri mai puțin plǎcute? Dacǎ n-am ține cont de ea, am fi tentați sǎ ripostǎm, dar atunci am fi asemenea celui împotriva cǎruia ripostǎm. De aceea, în poem revin la gândurile lǎsate în dreptul inimii, „resuscitându-le” spre a nu reacționa! | |