| = doi pe o sfereta... | Cătălin Al DOAMNEI [26.Nov.12 18:28] |
| un text profund,puternic, foarte aproape de ,,fiziologia'' despre ludic a lui Piaget, metafore plasticizante, daca ne straduim, incapem amandoi pe aceasta sfereta... rog a-mi da voie sa vin mai aproape, inteleg ca sfereta este sansa(unica)de a trăi inefabilul... | |
| = Re Cătălin Al Doamnei (ochii comuni...) | Romulus Campan Maramuresanu [26.Nov.12 19:03] |
| Onorat de întâlnire, de citire, de prezență... Vă rog să vă luați lingura personalizată de lângă blidul personalizat în care servim iar cáșă de secară... inefabilă:-) Numai privitorii prin ochii comuni pot înțelege apartenența... Mă bucur să vă fi rămas un loc liber in taxi... Cu respect, rcm | |
| = Întreabarea - e POEZIA. Răspunsul - e POETUL! | florian abel [27.Nov.12 00:51] |
| Dacă nici noi nu cunoaștem această stare de a fi a aMărâților de dincolo de lanurile de secară, a stării de ruptură din sinele EU-lui năpădit de patima nerostului în peregrinerea lui, apăi cine ne poate condamna de nu știm cu amar plînge lacrima neamului nostru? În toată această secătuire de rosturi e o întrebare și un răspuns. Cine pune întrebarea - nu are nevoie de răspuns. Cine știe răspunsul - nu va rostui nicicînd întrebarea. Pentru că și întrebarea și răspunsul vor fi întotdeauna -POETUL! | |
| = Re Florian Abel: țeserea apartenenței... | Romulus Campan Maramuresanu [27.Nov.12 12:31] |
| Multumesc frumos Florian de trecere, dar mai ales de comentariul lăcrămând durerea tuturor aMărâților... Limbajul domniei tale (folosirea lui apăi) într-un context demn de orice revistă literară de calitate, denotă trăirea nu numai a limbii, ci și a apartenenței în țeserea lăuntrică a apartenenței. M-am bucurat de prezență, rămân onorat. rcm | |