| + al șaptelea simț | Lavinia Micula [31.Mar.12 23:18] |
| în lumea de dinăuntru vietățile au ora lor preferată. Ele pot face orice cu memoria sau instinctele noastre de conservare. Mi-a plăcut felul în care ai redat întunecimea ajunsă la suprafață prin ”zgomotul inuman al gurii”. Cel puțin, de aici, așa se vede locul în care scormonește ”gheara tocită”. Ca un diamant negru, poemul ăsta, Silvia. | |
| = re | Silvia Goteanschii [01.Apr.12 14:20] |
| Lavinia, mulțumesc pentru lectură și lumină. Poemul ăsta chiar avea nevoie, de întunecat ce era. Ai pătruns bine, o fi fost al șaptelea simț:) Mi-ai dat și niște idei cu diamantul ăla negru, m-apuc de șlefuit...mulțu! | |
| = k | Eduard Jigolea [01.Apr.12 21:46] |
| e un text slab, searbăd, care, din punctul meu de vedere, nu duce nicăieri. și nu pot să scap de ideea că a fost scris după o rețetă; de fapt, fiecare imagine pare scoasă dintr-un cr wr, din nefericire, unul f prost. | |
| = re | Silvia Goteanschii [02.Apr.12 19:27] |
| hmm, dacă-mi spui și după ce rețetă... | |