| = Haiku | Eugen Sfichi [02.Mar.12 18:41] |
| Fantezie în galop Cu piciorul metric șchiop. Te descurci excelent pe trei versuri exotice. La capitolul catren îți răspund diseară. Cu subtilitatea, imaginația și delicatețea cu care schițezi imaginile ai putea să scrii madrigale de referință. Nu te las, e spre binele tău. Al treilea de aici e o capodoperă. Dacă în „Acurela” lui Minulescu : „Un bătrân și o bătrână, Două jucării stricate Merg ținâdu-se de mână.”, la tine imaginea e înduioșătoare : îi văd contopiți, estompându-se în timp. Aș putea scrie pagini întregi despre acest haiku, dar sunt la muncă. | |
| = Trei ori trei | Gârda Petru Ioan [02.Mar.12 20:39] |
| Bine zice Eugen, se pot scrie romane. Sau ele sunt romane sintetizate. Acum le-am citit pe-ndelete, cu răbdare. Pe grup se mai pierd în mulțime... Felicitări! | |
| = Un bătrân și o bătrână | Dan Norea [02.Mar.12 20:51] |
| Eugen, de data asta îți dau dreptate în totalitate. Mă refer, evident, nu la elogii, ci la analiza ultimului poem. Da, am plecat de la "Acuarela" lui Minulescu. Dar am înlocuit cele două jucării stricate cu două persoane în toamna vieții, pline de tandrețe care, acceptându-și soarta, senin, nu acceptă să se îndrepte către neantul alb decât împreună, ținându-se de mână. Acesta este, după părerea mea, adevăratul haiku: cel care la prima vedere prezintă un instantaneu din natură, iar la a doua - o idee mult mai profundă. Mulțumesc! | |
| = Cele două jucării stricate ale... amicului Minulescu | Vali Slavu [02.Mar.12 22:05] |
| Ca să vezi coincidență! Chiar astăzi, pe un alt site, am găsit niște versificări care se doreau a fi poezie umoristică. Cine le postase precizase că prima și ultima strofă sunt împrumutate de autor de la doi... amici. Una dintre strofe era tocmai cea cu "două jucării stricate". M-am distrat copios, dar, dacă stau să mă gândesc, cine e și Minulescu ăsta, să-l cunoască marii scriitori de azi? Acum, referitor la "bunicii" tăi, nu e prima dată când îți admir haiku-urile, dar evit să las semn, pentru că nu aș putea emite păreri avizate. Al doilea haiku m-a dus cu gândul la primul meu comentariu pe un text al tău (în urmă cu trei ani) tot un haiku despre un câine șchiop. Se pare că azi e ziua coincidențelor... Felicitări! | |
| = Re: Nelu Gârda, Vali Slavu | Dan Norea [03.Mar.12 10:57] |
| Nelu, ai dreptate, și mie mi se întâmplă la fel. Când ajung la vot în concursul săptămânal nu am suficientă răbdare să mă aplec asupra fiecăruia din cele 40-50 poeme și să mă întreb: oare ce a vrut să spună. Chiar dacă le citesc de două sau chiar de trei ori, mi s-a întâmplat ca abia la faza comentariilor să-mi dau seama de valoarea reală a unui haiku. În particular, la ale tale nu mi-am dat niciodată seama. Glumesc, evident. Vali, aflu cu surprindere că mă admiri în tăcere de atâția ani. Curaj, ia-ți inima în dinți! | |
| = votez pentru 2 și 3 | Cristina Rusu [03.Mar.12 10:58] |
| îmi place poemul al doilea, pentru că ai găsit o imagine interesantă, foarte potrivită în haiku. poemele tale nu sînt complexe ci simple, și au armonie în așezarea cuvintelor. uneori simplitatea face totul. poemul al treilea e foarte frumos. doi bătrîni se pierd în timp. poate pentru totdeauna. albul sugerează întotdeauna ceva frumos, mai ales că este vorba de ninsoare. am trecut pe la tine, bia | |
| = Re: votez pentru 2 și 3 | Dan Norea [03.Mar.12 11:15] |
| Bia, comentariul tău a apărut în timp ce-l scriam pe al meu. Mă bucur că ți-au plăcut 2 și 3. Două poeme din trei este un scor bun. Ai subliniat un atribut esențial, pe care mi-l asum - simplitatea. Aș putea spune că în tot ce am scris până acum (inclusiv programele pentru calculator) am încercat să simplific totul la maxim, până mi-a devenit a doua natură. Elimin balastul în mod instantaneu, uneori inconștient. E drept că uneori poezia pierde din cauza asta, dar ce mi se pare esențial e ca mesajul să ajungă cât mai nealterat la cititor. OK, probabil se poate spune (și e perfect adevărat) că simplitatea și complexitatea se exclud. Nu m-am considerat niciodată un om complex. Cel puțin nu la modul în care să conviețuiască în mine sentimentele și gânduri contradictorii. Poate și din cauză că sunt un om ordonat, le triez și le așez pe fiecare în căsuța lui. Să fie asta simplitate? Foarte posibil. Bia, mulțam pentru că ai trecut pe la mine și ai lăsat un semn. | |