| = faptul ca | adrian pop [16.Feb.12 20:32] |
| un autor "de atelier" pe acest site ajunge sa fie recomandat, gratie unei recenzii de duzina, se circumscrie perfect paradoxului lumii in care traim; perfecta ironie care mistifica, in chip nefericit, ceea ce arta, in general, ar trebui sa promoveze, ne arata, inca o data, ca reflexul literar nu este, neaparat, unul sanatos - implozia, iata ce ne vesteste, cu emfaza, poezia lui GVM propagata, unidirectional, de recenzorul pasa un intreg arsenal desuet-romantic, este pus la bataie de autor, in speranta ca ideea va ajunge cuvint, cuvintul expresie, expresia istorie - rezultatul este un subred edificiu melancolico-defensiv, de-o trista inutilitate, retractil si, paradoxal, gregar; nimic nu poarta amprenta personala a autorului, totul este rezultatul unei incidentale predispozitii spre flecareala astfel, sugestia din finalul acestei cronici, este atit ridicola cit si amuzanta sa crezi ca poezia acestui autor rezista timpului-devorator, nu este altceva decit o dovada de ratacire estetica | |
| = . | George Pașa [16.Feb.12 20:41] |
| Citește volumul și apoi spune ce crezi. Nu confunda ceea ce este pe site cu selecția făcută de autor. Și nu este o cronică pozitivă, dar nici demolatoare. E normal să îl încurajez, atunci când realizează progrese. | |
| = am citit | adrian pop [16.Feb.12 21:00] |
| suficient incit sa-mi permit o parere scuza-ma, nu cred ca "au șansa să rămână dincolo de timp" reflecta o realitate fie ea si probabila, intr-un viitor indepartat si nici "o incurajare" nu cred ca reprezinta sincer, nu as fi comentat daca nu ar fi fost asta - admite ca-i, cel putin, deplasat iar daca am intervenit aici la vreo saptamina dupa ce am citit articolul, inseamna ca mi-am rezervat putin timp sa "ma documentez" in rest, cele bune, faci un efort considerabil sa scrii aceste articole, iti respect munca, dar imi respect si dreptul la opinie pe care-l exercit cum consider eu potrivit | |
| = Despre un om | George Pașa [22.Apr.16 10:54] |
| Pentru că l-am cunoscut personal pe Gabriel-Vincențiu Mălăescu, pot să spun că era un om modest, care își știa locul și că nu a ajuns la realizarea deplină prin creație. Totuși, câteva nume importante ale criticii literare au avut cuvinte bune de spus despre creația sa. Aparența de căutare a versurilor sale era dată, ca în mai toate cazurile, de acea dramă eternă a creatorului de a găsi „cuvântul ce exprimă adevărul”. Acum, cu regretul că n-am reacționat la timp când poetul a plecat dintre noi, mă încearcă (a câta oară?) regretul că oamenii buni pleacă din această viață prea curând. Fie-i țărâna ușoară și Dumnezeu să-l ierte! | |