| = 7 | florian stoian -silișteanu [07.Feb.12 11:19] |
| poemul acesta este cod portocaliu pentru mulți de prin părțile locului știu multe fete care au ascunse în sân poeme liliachii dar mai mirositor și mai parfumat ca al laviniei micula mai rar observăm în desfășurătorul discursului ușurința dumnezeiască a poștașului care îți aduce scrisoarea și după ce o întinde de la un colț de lume la altul ca să o poți cuprinde cu mâna ta imediat și zâmbește poștașul știe ce/ți scrie iubita , iubitul aproape că îți vine să pui zăpada pe el dar nu faci asta fiindcă poștașul este prințul de aur are o căldură o profunzime acest poem încât imediat aș suna la apartamentul acestui anotimp tocmai pentru a mai scutura zăpada de pe burlanul poezie.ro amintesc aici câteva nume ale unor poete de care orice revistă serioasă ar trebui să țină cont ioana negoescu, silvia goteanschi, lavinia micula... deși în mod normal la revista argeș se publică numai inedit îl voi ruga pe redactorul șef augustin doman să accepte să facă o excepție ca acest poem să vadă lumina tiparului...ca un debut | |
| = mulțumesc - peste 0 grade celsius | Lavinia Micula [07.Feb.12 15:48] |
| Florian Silișteanu, sunt măgulită, cu sau fără revistă. mulțumesc. mă descurc însă mai greu, pe o vreme ca asta, cu poștașul sau prințul de aur (trebuie să caut simbolistica acestora). până atunci, merg să aprind focul sub pietre. Vasile Munteanu, mulțumesc. mă bucur. | |
| + lavinia | raluca sandor [07.Feb.12 15:58] |
| am vazut dimineata textul dar acum am ceva timp sa poposesc putin pe el si ma bucur sa il vad recomandat. Insa cateva observatii voi face:) In prima strofa, al doilea vers supraliciteaza ideea cu acel "alb" din "vers alb". e o mentiune cumva inutila, poate doar sa fie in concordanta cu iarna ceea ce nu e chiar o gaslenita, iar logic vorbind, un singur vers, fara altele in preajma e "alb"in sine. In strofa 2 numele parfumului nu aduce nimic in materie de mesaj/imagine,(plus ca "te dai cu" suna foarte rau, mai bine mergea "porți" daca era musai) e o informatie care nu imbogateste textul, pare mai degraba dorinta autorului de a aduce vorba cu orice pret de ceva si atat,insa nu cred ca scrierii(de altfel chiar reusita) ii face un favor, ba din contra,muta in derizoriu. se putea (opinie simpla, mi-o asum)scapa din capcană și, taiat altfel putin, suna mai firesc poate "din tine parfum/anason instelat/piper negru lemn de santal/si mosc/mai ales". Însa ce urmeaza acestui vers este poezie chiar de remarcat.De la "am cumpărat o sanie roșie din ziar de la diverse cu 15 lei" până la final sunt imagini foarte bune, prind ochiul, dau atmosfera. un singur derapaj mi s+a parut la "chiar dacă nu știi cum"-pt ca este iar un soi de balast. Nu vreau sa carcotesc, doar cred ca textul tau este fain si nu i-ar strica un minim trimming, sa spun așa...dar tu stii mai bine. Eu insa ii dau stea pentru ca... merita:)) | |
| = închis pentru renovare... | Teodor Dume [07.Feb.12 20:23] |
| cu plecăciune pentru un text deosebit, în opinia mea. place discursul, joncțiunile dintre stări și împlinirea întregului. cu sinceritate, | |
| = . | Costin Tanasescu [08.Feb.12 01:52] |
| ultima cursă a zilei pentru tramvaiul înghețat. o poezie înghețată care spre primăvară, când se va mai încăzi, va prinde viață... deși există un fir ascuns, pe sub zăpada versurilor, textul are caracter fragmentar... m-a sedus liniștea aparentă ce domnește printre imaginile reușite, in speță macii care înțeapă pe sub pământ, ori sania(tot roșie) cu bilețel alb și vârful care vine la finalul textului: pisica albă tolănită în mijlocul întunericului... Nu pot să înțeleg titlul decât ca pe o ironie, deloc fină, însă într-un final îl văd aparținând textului... :) | |
| = re | Lavinia Micula [08.Feb.12 00:05] |
| Raluca, nu cârcoteși, ai punctat bine :) Astfel: - la versul alb am avut și eu îndoieli. din aceleași motive ridicate de tine. a ramas totuși alb în ideea că n-a fost doar el scris pe geam. celelate s-au ”evaporat”. voiam cumva să subliniez asta. dar nu țineam neapărat. s-ar fi putut și fără, sigur - în schimb, numele parfumului trebuia să-l scriu negru pe alb pentru că altfel n-as fi avut cum să aduc mireasma lui în text. și asta am vrut. tocmai de aceea, am forțat poate cu informați despre elementele componente, și, acestea sunt dar câteva. mai sunt. :) mă rog, am eu un fix cu parfumurile - ideea lui ”te dai cu” e luată din viața de zi cu zi. ca și cum, da, femeile poartă parfumuri iar barbații se dau cu...;) - versul /chiar dacă nu știi cum/ este așa pt că... e aidoma realității. el nu știe cum. îți mulțumesc pentru felul în care ai trecut pe aici. Teodor, e deschis. amân renovarea. te mai aștept. :) | |
| = vrajitorul din leustean- Lavinia- Timisoara | Petrică Viorica [08.Feb.12 01:52] |
| eram prea trista cand am intrat aici; ai reusit sa-mi schimbi starea. poezia e minunata, e traznita rau... imi place mult. fiecare vers in parte. iar titlul e sublim. felicitari, inspiratie divina iti doresc, este prima data cand te citesc. ciudat. multumesc celui/celei care a recomandat textul. sa ne mai scrii. noapte buna si vise placute! ma inchid pentru renovare...bravo. Vio | |
| = jdiu! ce tare e biletu' | Anca Roshu [08.Feb.12 02:00] |
| ar fi trebuit sa il restitui, lavinia, posesorului anterior al saniei? tu iti dai seama ca, poate, din cauza indiferentei tale, ai intrerupt infiriparea unei povesti de dragoste dintre baiatu' cu buburuza si ana?! :D offf... poezie este grozava, dupa parerea mea, linsul ala al frigului de pe coaste si oamenii de zapada care isi pregatesc gaurile pentru carbunii m-au lasat fara aer... aaa, si linistea inrudita cu macii care inteapa, sau amestecul de somn si vanilie al declaratiilor vrajitorului din leustean... ce mai, ai niste imagini demne de dali... si finalul, o, da, finalul, cu iarna o pisica albastra (sigur te refereai la un albastru de rusia, nu? ;)) in mijlocul intunericului si ziua de maine blocata in renovari m-au incantat peste poate. felicitari! ai scris un text excelent, lavinia! p.s. cica azi doar minus 8, da' nu o sa mai ninga... :) | |
| = unde e mijlocul intunericului | Elena Malec [08.Feb.12 05:03] |
| raspuns: undeva pe la mijlocul poeziei sau imaginatiei cititorului, unde pisica alba si cred eu,grasa,sufla greu cu viscole peste pamantul inghetat.Nu stiu daca macii inteapa primii, poate brandusele, dar ce mai conteaza, e doar poezie si aici epermisa orice licenta imi plac mai multe lucruri decat pot enumera pt a nu reda toata poezia.Acolo unde te dai cu moschino forever inchei ideea superb cu sania pentru vrabii, o imagine care cucereste. Da,poate mai mult ca sigur si iarna asta ca si altele va avea soarta unui vers alb, dar versuile tale albe au soarta unor raze mici care inteapa zapada si o topeste macar pentru un timp pana cand pisica alba se intoarce pe cealalta parte sa mai sufle un crivat ce iti face gauri in carne. Cum vezi, mi-a placut. | |
| = re | Lavinia Micula [08.Feb.12 11:23] |
| Costin - fin observator, ca întotdeauna. auzi, să nu te legi de vrăjitor că nu se știe...de te-atinge vraja, fie ea din leuștean:), nu scapi. are, el, vrăjitoru o poveste a lui. dar, cu altă ocazie... Vio - mai scriu, mai scriu(cred). mă bucur dacă a avut impact asupra ta :) Anca - ei, acum, și tu...lasă bilețelu. când iubesti faci pe dracu-n patru chiar de-ar fi să aștepți la nesfârșit fata cu gunoiu ;) Elena - nu știu cine înțeapă primii ghioceii, brândușele...dar știu sigur că am vrut să fie maci acolo, fără a fi în prima linie :) ceea ce contează pentru mine este felul în care simte fiecare după lectură. mulțumesc tuturor | |