Comentariile membrilor:

 =  Remarc
Vali Slavu
[01.Feb.12 13:24]
ideile interesante, construcțiile reușite, poantele bazate pe jocuri de cuvinte. În concluzie, un grupaj reușit. Și un epigramist situat în plutonul "menționaților".

 =  Scurt și-ndesat
Gârda Petru Ioan
[01.Feb.12 13:24]
Îmi plac epigramele scurte și fără cuvinte de umplutură, așa cum sunt acestea.
O evidențiez în mod special pe prima, pentru mai marele grad de originalitate a ideii.
O discuție ar fi dacă, bunăoară, "ca bărbat de stat" n-ar trebui să fie între virgule. Cum curentul modern merge spre simplificare, poate că nu e necesar.
Felicitări pentru epigrame și pentru poziționarea în clasament. La mai sus!

 =  Buuneee!
Dan Norea
[01.Feb.12 17:37]
Mi-au plăcut, în ordine: 1 (la distanță mare), 3, 2, 4.

Prima are toate atuurile să fie considerată antologică - prozodie, construcție, satiră, poantă, joc de cuvinte. Vin doar cu o mică observație, nu atât din partea mea, cât a unui cârcotaș virtual: la un vers atât de scurt, ritmul amfibrah nu se prea recomandă. Ce vreau să spun: ritmul, aici, e dictat de sintagma "Via Mizil". Ori, în portofoliul personal nu e musai să intre cu Mizilul, acesta poate fi înlocuit cu un oraș cu accentul pe prima silabă, pentru a trece întreaga epigramă la ritm iambic. Un exemplu, scris la repezeală:

Pân' la Botoșani
Beau cu niște NAȘI
Vinul de Tohani
Scos din VIA Iași.







 =  Două răspunsuri și jumătate
Eugen Sfichi
[10.Dec.18 14:27]
Organizatorii concursului de la Mizil ne-au dat și o scurtă bibliografie, care îl includea pe Caragiale. Dau mai jos un citat din „O zi solemnă” a marelui scriitor. Leonida este primarul energic al Mizilului, cel care a încercat pe rând să-și facă urbea capitala unui județ : fie Ploiești , fie Buzău. Eșuând în aceste tentative, a vrut să-și crească însemnătatea orașului prin mutarea acolo fie a Episcopiei Buzăului, fie a Regimentului 32, fie măcar a Facultății de Medicină din Iași. Cum toate aceste strădanii nu i-au reușit, i-a mai răms una. Citez:
„A! dar nu e totul sfârșit! zice Leonida, și se suie în expresul numărul 6.
– Unde merge acest primar, care nu obosește niciodată?
– La București.
– Ce treabă are la București?
– Merge să stăruiască la C.F.R. ca, pe tăblița albă cu litere roșii, care indică direcția celor două exprese, să se scrie de acum: Berlin-Bucarest via Breslau-Midil, și, viceversa: Bucarest-Berlin via Midil-Breslau.”
Midil e traducerea în franceză a numelui orașului Mizil.
Cineva cu umor din CFR l-a citit pe maestru. Călătorii din Moldova, de la Suceava de exemplu, puteau citi când s-a lansat acest concurs pentru ediția 2011-2012, mai ales la trenurile personale, pe tablele de indicație Suceava București „via Mizil”.

Vali, mulțumesc că mă lauzi. Îmi plac și jocurile de cuvinte dar și jocurile de idei.

Nelule, menționatule, ce te-ai fi făcut tu după Mizil, dacă te-ai fi născut într-o familie al cărui nume începea cu T, Ț, U, V, W, X, Y sau Z?
Îți mulțumesc pentru aprecieri.

Lui Norică îi voi da și un răspuns aparte, pentru că nu împărtășesc nici părerea lui despre amfibrahul scurt, nici distanța pe care a stabilit-o între prima mea epigramă și celelalte din grupaj.
Amfibrahul scurt e greu de stăpânit, am muncit mult cu acest ritm prin anii 2000.
Dane, nu îți voi schimba nici gusturile, nici unitatea de lungime și distanță cu care faci tu aprecierile, îți voi spune numai părerea mea.
Deocamdată îți mulțumesc pentru că ți-ai exprimat opiniile și pentru că m-ai vizitat. Mulțumesc și pentru titlul tău.
Acum abia am ajuns acasă și sunt înghețat bocnă.
Închei ca în telegrama lui Caragiale:

„Vive Midil! Salutations fraternelles!”

 =  Eugene, tată, ai comis-o!
Gigi Burlacu Pietreanul
[01.Feb.12 18:53]
Sunt bune, frate, ce mai!
Pe cea de aici eu aș fi scris-o așa - fără complicații:

Alegeri locale

Un gospodar ne vrem,
Dar după vot avem
Aceeași pri/Mărie...
Cu altă pălărie.

Oricum, te felicit - te apropii dom'le!


 =  A doua jumătate de răspuns pentru Norică
Eugen Sfichi
[02.Feb.12 19:58]
Aseară eram zgribulit și nu mai puteam continua. Aveam mâinile înghețate.
Mă simt măgulit că tu consideri prima mea epigramă ca fiind antologică.
Mă tot gândesc la acest punct de vedere al tău și astfel m-ai făcut să trec mai ușor peste faptul că astă noapte mi-a înghețat conducta de apă și stau acum pe uscat.
Uite, ca să nu fiu refractar, îmi însușesc această părere a ta.
Eu consider că sub aspect valoric grupajul este omogen. Poate că ordinea preferințelor tale e alta decât a mea, dar nu văd distanțe mari calitative între cele patru epigrame. Pe ultima am arătat-o unor prieteni polițiști și le-a plăcut.
Hai să îmbinăm cele două puncte de vedere ale noastre :
1. Prima mea epigramă este antologică. (părerea ta)
2. Celelalte trei sunt de aceeași valoare cu prima. (părerea mea)
Cred că aceasta îmbinare este soluția cea mai fericită a oricărui compromis.
Îți mulțumesc pentru transpunerea primei epigrame în trohaic.
Amfibrahul este un ritm somptuos și pretențios. Ai dreptate că e greu de lucrat cu amfibrahul scurt, pentru că e înșelător, dar nu e imposibil. În cartea mea din 2004 am un capitol cu epigrame în amfibrah scurt. Am lucrat mult cu acest ritm și mi s-a părut interesant.
Epigrama va rămâne în varianta pe care am trimis-o la Mizil.

Gigi, îți răspund mâine. Acum am de rezolvat complicații cauzate de ger.
E. S.

 =  Valorizare și confirmare
Gigi Burlacu Pietreanul
[03.Feb.12 07:44]
Unui polițist

În conflictul dintre părți,
Cum să faci dreptate
Dacă tu citești doar cărți...
De identitate?
E.S.

"Pe ultima am arătat-o unor prieteni polițiști și le-a plăcut."
E.S.

Indubitabil, Eugen Sfichi, ai mult... umor!

 =  Gigi, răspunsurile pentru cele două comentarii ale tale
Eugen Sfichi
[03.Feb.12 21:16]
1. Oricum, te felicit - te apropii dom'le!
(Gigi B.P.)

Contradicția fundamentală a jurizărilor este că mereu mă apropii și mereu sunt ținut departe.

2. Și acum răspund la al doilea tău comentariu.
Am arătat a patra epigramă, cea pe care mi-o citezi, unor prieteni polițiști și le-a plăcut.
Sunt oameni cu simțul umorului. Cred că ei ar putea forma un juriu obiectiv și imparțial la orice festival de epigrame.
Dacă ar juriza ei, ar fi mai simplu pentru mine. Fiindu-le prieten, eu nu aș concura.
E.S.

 =  E.S.
milos petru
[04.Feb.12 15:31]
Eu doar atâta am de spus:
(Cititindu-te acum atent)
E drept ca să mă uit în sus
La tine Sfichi-n clasament.

Ce era de spus au sups cei de mai sus, te felicit și eu atît pentru ce ai realizat cât și pentru locul ocupat!

 =  Re: Milos Petru
Eugen Sfichi
[05.Feb.12 19:21]
„... te felicit și eu atît pentru ce ai realizat cât și pentru locul ocupat!”
P.M.

Nea Mitrule, ai vorbit puțin, dar ai spus multe. Mulțumesc pentru catren și proză.
Ce am realizat se vede mai sus.
Cât despre „locul ocupat”, ai umor. Acest „loc” e de fapt „deloc”.
E.S.

 =  Mie
Sorin Olariu
[22.Mar.12 17:38]
... mi-a placut cel mai mult ultima.

 =  Remarca
Sorin Olariu
[27.Mar.12 03:53]
II. mi se pare cam trasa de par. De ce? Pentru ca politicienii nostri atunci cand merg prin tara au soferi. De ce au soferi? Pentru ca sunt prosti conducatori.

 =  Remarcabil
Eugen Sfichi
[27.Mar.12 10:29]
II. mi se pare cam trasa de par. De ce? Pentru ca politicienii nostri atunci cand merg prin tara au soferi. De ce au soferi? Pentru ca sunt prosti conducatori.
(Sorin Olariu)

Sunt polticieni care care și-au făcut această imagine: că ei își conduc mașina.
Printre aceștia e și președintele Băsescu.
Lucrul e cunoscut. De ce ai intervenit aici? Ca să cauți nod în papură.
E.S.


 =  De-aia...
Sorin Olariu
[27.Mar.12 17:36]
Basescu isi conduce masina mai degraba atunci cand face escapade bahice prin Bucuresti.
Nu-l vad facand un drum de Baia-Mare sau de Suceava, in timp ce soferul lui se harjoneste pe bancheta din spate cu Elena Udrea.

 =  Măi Sorine, măi Sorine - Doar claxonul e de tine
Eugen Sfichi
[10.Dec.18 14:27]
Mai uită-te la tv la știrile despre politicienii aflați la volan pe drumurile patriei.
Din păcate tu nu ești la volanul epigramei, nici în vehiculul ei și te hârjonești cu tastatura pe bancheta de acasă.
Dacă un singur politician a fost pozat la volanul mașinii, epigrama e acceptată de public și proba auditoriului A trecut-o-n dese rânduri – Numai tu mai stai pe gânduri.
Ți-am dat prilejul să comentezi iar, pentru că în fapt tu stai pe banchetă.
Epigrama mea rămâne așa cum a fost scrisă.
E.S.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !