= Semn | Carmen-Iulia Ciumarnean [22.Oct.11 12:31] |
Un poem bine construit care mi-a plăcut foarte mult...interesantă ideea...aș scoate acel "pâlpâit" cu referire la mâini, este păcat de strofă...remarc "când ne-am îmbrățișat mi-au dat dinții, vertebrele s-au îndreptat" și "câinele latră doar când Dumnezeu bea apă, așa începe cartea lui"...atenție la "îi place să ia ma în spații fundamentale" - aici ceva s-a tastat greșit... "am aprins o țigară așa cum fac ori de câte ori/sunt în fața unui bărbat perfect normal" - poate un pic supărătoare și previzibilă repetiția "bărbat perfect normal" - aș încerca să schimb puțin, în sensul - am aprins o țigară așa cum fac ori de câte ori/un bărbat crește îngeri liliputani într-un țarc proaspăt vopsit" - chiar dacă se renunță la acel "perfect normal" sensul nu se pierde, rămâne încifrat în metafora "bărbat care crește îngeri liliputani"...sigur, este o simplă părere de care nu trebuie să ții cont...oricum, poemul face parte din categoria acelora pe care le recitesc cu plăcere ori de câte ori intru pe agonia. | |
= carmen | Manuela Macelaru [22.Oct.11 15:11] |
carmen, am corectat, era "masă". am revăzut "perfect normal", acum are alt sens. mulțumesc pentru citire și păreri. puțin în lucru și e gata. | |