| = ce-i al tau | Cristina Sirion [25.Aug.11 02:28] |
| e al tau. te-as recunoaste imediat, din multi. inca nu stiu cat e de poezie in totalitate (prima strofa m-a impresionat tocmai prin felul in care ai facut poezie acolo cand aproape nimic nu anunta asta), dar stiu ca sunt poezii pe care le retii. fiindca aproape lovesc desi n-au o brutalitate explicita. ca sa-mi placa fara retineri, e ca si cum ar trebui sa te cunosc altfel (in poezie, desigur). as vrea sa vad cum scrii fara "mertan", "scund rau si obsedat sexual" care oricum le-ai privi sunt doar niste exagerari. sunt destul de indecisa daca ma deranjeaza sau nu si recunosc, mi-ar fi mult mai usor sa le accept/ refuz daca mi-as depasi prejudecata despre care ti-am spus. cred ca doar te joci cu poezia si totusi o faci mai bine ca multi altii, de aceea. | |
| = cristina | adrian pop [25.Aug.11 22:24] |
| nici eu nu stiu exact ce-i asta, si-i valabil cu tot ce scriu, si-n pofida aparentelor ma intereseza prea putin ma mai umflu eu in pene si-mi dau cu presupusul despre poezie dar adevaru-i ca nici eu nici altcineva nu stim ce-i aia (dincolo de abstractul unor definitii) ce stiu sigur, si o stiu pentru ca o simt si nu o pot explica prea bine, este ca-s pe drumul bun (ala-i cel care te duce exact unde ai tu chef sa te duca un drum) de ce asa? pentru ca manifest intoleranta (in ultima vreme acuta) la artificii, metaforizari excesive, pretiozitati, bla, bla cred ca sensibilitatea umana a suferit mutatii de-a lungul istoriei altele sint mecanismele care o declanseaza, altele-s mijloacele de a ajunge la ea din pacate mare parte a liricii moderne este opaca la aceste mutatii se adreseaza in continuare acelui simbure de persistenta, un fel de subconstient comun al sensibilitatii in rezumat, "mertan, scund rau si obsedat sexual" pot sa fie exagerari sau pot sa fie parte integranta si necesara a textului, in functie de gustul sau afinitatea cititorului cel putin mertanu' ala mi-a fost scos pe nas de multa lume din punctul meu de vedere rolul lui este cit se poate de banal - permite, unui individ al acestui timp, accesul la profunzimea lumii lui bruegel, cel pe care eu l-am inchipuit ca exilind chiar moartea (dintr-un anumit punct de vedere chiar a facut-o) cam asta-i - aceesul la poezie, in ultima instanta, trebuie facilitat pina si unui mic si obsedat sexual maimutoi cam asta se intimpla acum - olaritul (de ex) a disparut ori este pe cale de disparitie, bruegel inca nu de aia in demersul de a-l cunoaste uneori este importat mertanu' cel putin asa vad eu poezia asta, cum foarte bine ai remarcat nu scriu poezii, ma joc uneori cu ele si dupa ce se intimpla asta, nu-s decit un cititor oarecare | |
| = ~ | Cristina Sirion [25.Aug.11 23:49] |
| am retinut: "ce stiu sigur, si o stiu pentru ca o simt si nu o pot explica prea bine, este ca-s pe drumul bun (ala-i cel care te duce exact unde ai tu chef sa te duca un drum)". evident, nu-i ca nu ma pot impaca cu "mertanul". dimpotriva. incerc insa sa ma apar de-un soi de val care astupa orice calitate sub vrafuri sunatoare de import stradal (nu-i cazul aici, doar mi-ai starnit o teama!). exista evident si riscul pretiozitatilor despre care bine spui. ce-ai spus insa, ma motiveaza sa citesc in continuare fiindca cred ca poti sesiza bine o pierdere de echilibru. multumesc pentru raspuns, ma gandesc ca eu l-as fi eschivat, asa ca il chiar apreciez. | |
| = - | Oana Popescu [26.Aug.11 00:37] |
| Are dreptate adrian cand afirma ca sensibilitatea umana e intr-o permanenta schimbare si intr-adevar poezia moderna nu se mai face de ani buni cu metaforizari excesive si imagini ingenioase. Acum extractia senzatiilor provine din relatarea la rece,cumva detasata-accesul la emotie fiind relevat pur si simplu fara prea multe artificii. Nu este o chestiune de trend ci mai degraba de evolutie spirituala, sociala, o adecvare la timpul pe care il traim. Si despre poezie vroiam sa spun ca mi-a placut, in special ultima strofa. | |
| = . | Cristina Sirion [26.Aug.11 01:25] |
| evident ca (si)oana are dreptate. dupa cum la fel de evident e ca ma ia cu frig atunci cand aud convingeri despre poezia moderna. prefer sa nu am una in care "metaforizari excesive" sa tot apara, ca si cum asta ar fi neajunsul poeziei clasice si nu al celei proaste. | |
| = re | adrian pop [26.Aug.11 15:27] |
| cristina da, trebuie sa existe o limita, chiar daca unii o forteaza brutal sau chiar o anuleaza oana da, exact despre asta-i vorba desi eu nu as numi-o chiar evolutie nu trebuie sa fii un bun istoric sau sociolog ca sa realizezi odata poezia era un stil de viata iar acum este o indeletnicire practicata de prea multi si apreciata de prea putini mersi | |
| = fain | Raul Ionut Coldea [26.Aug.11 15:26] |
| mi se pare cle mai bun text al tău. pentru că sunt și eu împotriva metaforizării excesive și mai ales pentru că de multe ori mă bălăcesc în ea. Cred că aici reușești să storci poezia din lucrurile mici și reci. Finalurile de strofe răstoarnă și valorifică restul, pentru aspectul ăsta aș zice că acest etxt câștigă foarte mult. În final, rămân cu o singură nelămurire, în ce (fel de) bătrânețe transferi moartea. Mă rog, poate e evident și am orbul găinii. E la primele lecturi. Fain, zic eu. | |
| = raul | adrian pop [26.Aug.11 16:27] |
| nu stiu daca-i evident sau nu presupun ca m-am gindit la eternitatea gravurilor habar nu am daca stii dar moartea a fost un subiect important pentru bruegel cind am spus ca s-a mutat in alta batrinete m-am gindit la transmigratie, la un fel de ciclu din care moartea-i exclusa de fiecare data altfel spus, nu atit de poetic dar asta-i permis, moartea pleaca (se muta) de fiecare data cind iubit mersi | |