| = Și, și? | Călin Sămărghițan [09.Jul.11 06:14] |
| Autoexilul acesta e foarte savuros și poate fi de-a dreptul tentant, iar înstrăinarea, târâtă prin stuf, deltă și drumuri cârpite, e convingătoare. Prăpăstiile de gând de la tot pasul, și presărate în cale cititorului, cred că sunt sursa inspirației. Te fac să te întrebi repetitiv: Și, și? În plus, Dilara devine un personaj tot mai incitant. | |
| = never mind | Ștefania Pușcalãu [09.Jul.11 01:59] |
| Trec prin toate scrierile tale, mă regăsesc și-n rolul tău și într-al ei, iar în poemul de față simt foarte adevărat titlul și-mi place mult genul acesta de discurs cu ea, îmi plac englezismele alea care dau o notă altfel plus explicația “îți spun pe o limbă universală. ca să pricepi” și-mi mai place mult mult de tot finalul: “inexplicabil de aproape am fost când dragostea doar dragostea * never mind” Cu drag, Ștefi. | |
| = . | Alexandru Gheție [09.Jul.11 14:19] |
| mulțumesc frumos :) călin - uite, după personala asta, vina alta :). dacă e convingătoare, mă bucur mult. despre dilara, ușor, ușor capătă o semnificație interesantă și pentru mine. ea evoluează. hmmm, să vedem ce va fi... ștefi - ți-aș spune multe, multe, dar... never mind :)... mai treci și intră prin texte. mulțumesc, alex | |
| = Din nou despre dilara | Călin Sămărghițan [11.Jul.11 08:53] |
| Alexandru, mulțumesc mi-ai dat un răspuns foarte savuros. Încă n-am citit, dar am s-o fac și-o să spun. Cu Dilara mi-ar plăcea să cred că știu ce simți, gândindu-mă la ”fata din livadă” despre care scriam odată, care și mie-mi devenea tot mai interesantă. O să urmăresc, mă interesează. | |