| + omul compus | Silvia Goteanschii [28.Jun.11 20:08] |
| poezie de reco, un minunat joc de măști. ai reușit aici să te arăți cum ești, să ne arăți cum suntem, să te arăți în noi și să ne arăți în tine. nu știu ce exerciții ai făcut, dar e record. o stea pentru acest sport al minții... | |
| = :D | Dana Stanescu [28.Jun.11 21:30] |
| mi se pare că repeți de prea multe ori cuvântul mască și asta intr-o poezie care se învârte în jurul unei singure idei.măști... fiecare le purtăm în funcție de context. și când universul nu va exista nici tu și nici ceilalți nu vor mai fi deci... | |
| = re | Leonard Ancuta [29.Jun.11 00:26] |
| silvia, multumesc de apreciere, ma bucur ca de data asta am reusit sa-ti transmit. dana, la mine repetitiile-s cu scop, iar in ce priveste obiectia cu universul ce inceteaza sa existe e simplu, pentru ca intreg textul e vazut in maniera personala de unde si finalitatea vine tot asa, din perspectiva proprie. e un joc finalul, poate il prinzi. | |