| = Ei, regulile nescrise ale părintilor! | Florentina-Loredana Dănilă [11.Jun.11 23:24] |
| ,,Niciodată să nu mergi oaspete cu mâna goală sau să lași să plece un oaspete de la tine, fără un dar, cât de mic!,” O înțelepciune pe care eu, trăind în copilărie la țară, am văzut-o aplicată - chiar fără a fi fost exprimată, ca regulă, în cuvinte - de atâtea ori! Și care, probabil, era transmisă pe cale orală, din generație în generație, așa cum părinții voștri au făcut cu voi. Culmea, am văzut oameni oferind, de la care te întrebai ce ai fi putut să primești, întrucât erau atât de săraci! Darurile acestora sunt, cred, cel mai bine primite, ca și cei doi bănuți ai văduvei. Și da, „Sensul darului ar trebui învățat în școală”. Interesantă și întorsătura din final. Am citit cu plăcere. | |
| = ai dreptate... | cornel marginean [13.Jun.11 07:53] |
| Comentariul tau ma face sa mai adaug cateva lucruri. Poate multi dintre noi, regasim la parinti, adica in amintirea lor, regulile simple ale satului, parand simple, dar de o forta mare si folositoare. Daca aceste idei s-au dezvoltat la sat nu le reduce ci chiar le mareste importanta. Consider ca la scoala ar trebui sa investe copii astfel de lectii,mult mai utile decat operatiile aritmetice, da. Nici nu sunt asfel de materii de studiu, datorita exercitiului general de demagogie al unei societati. Despre ,,dar,, sa se invete cate ceva, aici find vorba despre nuante deja frumoase ale comportamentului dar nu numai despre asta ci despre inca o mie de astfel de lucruri, cu ar fi de exemplu: - despre a nu spune ( plasa) ceva doar prin insinuare, - sau a nu spune ceva doar prin ironie, - despre a nu folosi reprosul ca ante-raspuns la o intrebare - a nu cere doar prin referire indepartata, ( prin apropo-uri) - a multumi doar tangent, prin nuantare, ci prin precizare - a barfi fara incetare de pa bancile scolii pana la pensionare si nu numai :) - despre aprecierea imposibila datorita rautatii firesti - despre a nu cauta vina inaintea oricarei explicatii - despre ce este prostia si cum se convietuieste cu ea ... si multe altele care sunt acum moduri de viata si creaza reale probleme intre convietuitori si cate toate duc la un fel de dialog gata de razboi intre oameni. Pentru ce? | |
| = “Sensul darului ar trebui învățat în școală”! | Adriana Gheorghiu [14.Aug.11 10:38] |
| Ca și vorba blândă, darul de a da îl ai sau nu. Ne naștem cu acest talent, și ca orice talent și gestul de a da trebuie cultivat și educat. Nu știu în ce măsură școala ar putea proteja acest talent, dar tradiția din familie da. Eseul, în cele din urmă, reclamă o relație umană, caldă, posibilă prin dar, ca vorbă sau obiect. Este aproape “o pretenție” . Această relație atrage după sine un anume gen de atenție pentru oameni, impune un ritual, iar ritualul , timpul ritualic. Iar societatea noastră, consumatoare de timp, pare că exclude ritualitatea gestului uman. Eseul amintește de frumoasele povețe, pilde sau parabole, ascultate pe laviță sau la gura sobei din gura bunicilor. Sper ca eseul să fie o incercare de aducere înapoi a acelor vremuri. Nu-i revine o misiune ușoară. | |
| = Adrianei Gheorghiu | cornel marginean [09.Sep.11 21:21] |
| Gasesc prea tarziu acest comentariu :( . Ma bucura faptul ca ai aceeasi pozitie despre ideea darului, ca si fond al unei convieturi. Nu stiu ce se va petrece in viitor cu aceasta idee. Iti mutumiesc oricum pentru ca te-ai oprit asupra acestui text Cu prietenie. | |
| = Întrebarea | Adriana Gheorghiu [10.Sep.11 07:46] |
| “Nu știu ce se va petrece în viitor cu această idee?” O întrebare tristă, pusă cu îngrijorare și îndreptățire, pentru că multe alte obiceiuri și idei , ritualuri și tradiții sunt amenințate. Pe mine, de exemplu, mă îngrijoreaza faptul că în curând, nimeni nu va mai “preda” “vorba blândă”…. Comentariul a venit târziu, pentru ca merg pe firul lecturilor domoale și nu în pasul maximei actualități… Cu prietenie, de asemenea. | |
| = raspuns... | cornel marginean [13.Sep.11 22:47] |
| Nu trebuie sa credem ca se sfarseste vreodata ceva:) Vorba blanda este un ,,dar,, si fara dar toti vor ramane singuri, ori omul nu poate trai singur pentru ca il mana instinctul lui -caramida de contructie -si asa se demonstraza ca el va reinvata darul.... cu prietenie | |