| = Cântec, doină, dangăt, plâns | Călin Sămărghițan [10.Jun.11 06:26] |
| Clopotul înstelat, sunetul din carne, plânsetul de deasupra sunt salturile înspre planul secund, ale unei sobre lamentații. Altfel, circumscrisă unor amintiri săpate în trup, în carne, în memorie, poezia își croiește un drum, tot mai diafan, desprinzându-se spre ființa de deasupra ființei. În final clopotul revine, cadențând parcă un ritm interior al memoriei. Îi spune "cântec", e de fapt o doină răscolitoare. | |
| = Călin Sămărghițan | Mircea Florin Șandru [11.Jun.11 15:15] |
| Călin Sămărghițan, vă mulțumesc sincer pentru comentariul dumneavoastră; acesta nu probează doar o profundă receptare a textului, ci și multă bunătate, căldură umană, camaraderie și generozitate. Ceea ce ați scris confirmă relativ desele "întâlniri" pe care le-am avut pe diverse site-uri literare și ne-literare. Thank You. Dumnezeu să va vegheze și să vă apare în toate clipele vieții dumneavoastră. Cu sinceră prietenie, Mircea Florin Șandru. | |
| = Tot Călin Sămărghițan | Mircea Florin Șandru [11.Jun.11 15:19] |
| Erată: Vă rog să citiți: "Dumnezeu să vă vegheze și să vă apere". M.F.Ș. | |
| = splendoarea fosnetului... | Romulus Campan Maramuresanu [11.Jun.11 17:10] |
| Vai cat imi doresc sa nu retraiesc niciodata sfasierea din versurile d-voastra... As mai scrie, dar cum sa-mi descriu zbuciumul confruntarii cu realitatea care oricum e-ntotdeauna dupa colt... Stiu ce voi face: voi merge acasa, iubind-o pe "Ana" mea, cu uitarea de sine a "asigurarii" unor amintiri cel putin de splendoarea celor citite. Cata scarba mi-ar fi de mine insumi, ramanand cu doar regretul unei vieti in care nu mai aud ecoul fosnetului coapselor "Anei", pur si simplu pentru n-am avut "timp" sa-l ascult niciodata... Cu bucuria si respectul citirii. rcm | |
| = Reprezentantul unei generații | Aurel Sibiceanu [11.Jun.11 21:34] |
| Am trecut să vă spun că sunt un cititor constant, de la debutul cu "Elegii pentru puterea orașului", carte pe care o țin în bibliotecă în...locul special! Din păcate, nu am reușit să-mi procur cărțile Dumneavoastră publicate după 90. Dar, grație acestui site sunt răsplătit ! Mă bucur că sunteți, că scrieți cu aceeași prospețime și vă doresc toate cele creștinești. Cu prețuire! Dacă nu este prea mult, aș vrea o adresă a Dvs. de e-mail; adresa mea: [email protected] Vă mulțumesc. | |